1 nebun, 2 zile, 4 judete…sau Cum mi-am umplut sufletul cu natura in Muntii Siriului

Scris de | 23 Mai 2015 | Despre: jurnal de calatorie | Fără comentarii


DSC_0351

2 zile, 4 județe, aproximativ 165 km și peste 4200 m diferență de nivel, așa s-ar rezuma – din punct de vedere statistic – ultima mea „plimbare”. Din perspectiva celeilalte fețe a monedei – puțin mai sensibilă, poate – lucrurile stau altfel: multă frumusețe, peisaje de vis, verde crud nemărginit și parfum de salcâm îmbătător, toate într-un cadru presărat cu mult, mult munte. Iar unde e munte înseamnă că e și efort. Dar să o iau ușor totuși, adică cu începutul.

De mult timp planificasem ca week-end-ul 22-24 mai să îl petrec la munte, deși nu știam nici cu cine și nici unde. Și nu am aflat detaliile acestea decât cu foarte puțin înainte de plecare: singur și „unde văd cu ochii”. Nu am fost niciodată fanul turelor solitare pe munte – aceasta urmând să fie o premieră pentru mine (+dormitul singur la cort) – dar pentru că nu am găsit pe nimeni dispus/disponibil de o evadare în natură, am mers cum s-a putut înainte. Am încropit în fugă un traseu cu bicicleta prin Munții Siriu și Ciucaș, ce urma să îmi acopere toate cele 3 zile, iar Vineri dimineață mi-am luat zborul.

Zbor i-am zis eu, dar acesta semăna mai mult cu o târâre leneșă de picioare, din păcate. Și ce e trist e că nu știu dacă cauza a fost răceala ce mă cuprinsese cu 2 zile înainte, bagajul cam mult de pe bicicletă și rucsac sau forma mea slabă. (Sper că nu au fost toate 3, din tot sufletul sper!). Cert e că pedalele nu se învârteau cum trebuie și că foarte curând urma să las asfaltul în spate și să o iau pe drumul pietruit ce urma să mă scoată în DN10 Buzău-Brașov, cu câțiva kilometri înainte de Nehoiu.

Cum, necum, am ieșit iarăși la asfalt, bucuros că am terminat prima etapă a zilei (îmi mai rămăseseră trei, ce mare lucru?) și am continuat până la începerea lacului de acumulare de la Siriu. Sectorul acela de drum era de mult pe lista mea de „to do”-uri și iată că îi venise – în sfârșit – vremea. M-am bucurat (a se citi: „bucurat”) de fiecare serpentină și de fiecare cățărare ca și când ar fi fost ultima (doar că a trecut mult până acea „ultima” chiar a apărut), dar peisajul merită din plin. Și pentru că o poză face cât 1000 de cuvinte, vă spun și eu în câteva imagini, vreo trei mii:

DSC_0296 DSC_0306 DSC_0311

 

La coada lacului am avut parte de prima surpriză a excursiei: mi-a fost recomandat să nu o iau pe traseul pe care îl doream, deoarece am foarte mult de împins la bicicletă. Ba mai mult, în zona se pare că exista o ursoaică cu pui care ataca tot ce prindea și, pentru că încă mai am nevoie de pielea mea, am pus lucrurile în balanță și am schimbat planul. Urma să mai pedalez 10 km pe asfalt până în Crasna, iar de acolo să o iau pe forestier până la Poarta Vânturilor și Lacul Vulturilor. Zis și făcut…iar după vreo 4 ore eram ajuns sus. Nu știu cum, căci ultimii kilometri de urcare m-au distrus și fizic și psihic. I-am urcat mai mult pe lângă bicicletă, iar dilema mea referitoare la cauza mersului atât de greu al lucrurilor a revenit iarăși și iarăși.

Dar în fine, am ajuns. Am vorbit puțin cu ceilalți turiști de la cabană și am mâncat, iar după am urcat pe Vârful Mălâia pentru poze și apus. Nu mi-au ieșit nici pozele și nici apusul, așa că m-am întors la ale mele și m-am băgat la somn: prima mea noapte de unul singur, la cort, în vârf de munte. A fost bine, am dormit cum trebuie și chiar mi-am făcut curaj să ies din cort la fiecare zgomot ciudat de afară: mai bine nu îmi făceam, era doar câinele de la stână care a rămas cu mine pe tot parcursul șederii mele acolo.

Dimineață m-am trezit devreme și mai cu chef de mers, deși nu știam dacă urma să îmi fie mai bine. La 8:30 eram plecat, iar la 9:33 ieșeam – iarăși – în DN10, deci ceea ce îmi luase cu o zi înainte aproape 4 ore coborâsem în puțin peste una. Am continuat pe națională până după Întorsura Buzăului, unde am făcut stânga pe cursul râului spre Vama Buzăului; urma să urc până în Pasul Boncuța și de acolo – prin Pasul Tabla Buții – să mă întorc acasă. Decizia fusese luată, renunțam la traseul zilei a 2-a(Boncuța-Cheia-Cabana Ciucaș-Boncuța – bandă roșie) și săream direct la cel al zilei a 3-a, răceala fiind motivul principal, căci mâncare și chef de drum aveam din plin. 🙂

Până în pas nu sunt nici multe de zis și nici multe de văzut, căci drumul ce făcea pe vremuri legătura între Muntenia și Transilvania merge liniștit spre izvorul Buzăului, fix pe valea acestuia. Abia din Boncuța urcarea devine mai solicitantă, iar după aproximativ 3 km se iese în poiana alpină de la Tabla Buții, loc unde se găsesc încă ruinele vechiului punct vamal, dar și un cimitir al eroilor. Peisajul, însă, parcă îți umple sufletul, căci îți deschide perspective asupra multor locuri și munți din jur: Creasta Zăganului și Munții Bucegi spre vest, Penteleul și Masivul Podu Calului spre est, Mălâia spre nord, iar spre sud Vârful lui Crai –  și toți aceștia numindu-i doar pe cei mai importanți. În plus, ai o privire de ansamblu asupra unor frânturi din 4 județe: Buzău, Covasna, Brașov și Prahova, iar frumusețea acestora nu e deloc de neglijat, credeți-mă!

DSC_0443 DSC_0448 DSC_0456 DSC_0458 DSC_0455

 

Din creastă am intrat în pădure și i-am dat cât s-a putut la vale către Chiojdu, urmând vechiul drum al nemților din cel de-al doilea Război Mondial, iar după 2 ore și puțin intram în Cătina. Parcursesem peste 90 km în mai puțin de 8 ore, cu tot cu răceală, mese și pauze de poze și, deși sunt convins că nu e chiar de lăudat, tare bine mi-a mai prins să știu că am terminat.

Datoria zilei sărite rămâne – iar asta nu e neapărat de rău! – și promit că o să mă întorc să o achit. De ce nu sunt toate datoriile din viață ca aceasta? Mda, să „trebuiască” să lași treburile și să fugi cu bicicleta pe munte…cam greu. Și totuși cred că se poate, doar că avem de întocmit o nouă listă de priorități, în care valorile secolului în care trăim să nu se mai găsească la loc de frunte.

2 zile, 4 județe, aproximativ 165 de kilometri…data viitoare oare unde să merg? 😀

Track GPS: Ziua 1 – https://www.strava.com/activities/310012625

Ziua 2 – https://www.strava.com/activities/310014781

Mai multe poze: aici!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *