Articole din septembrie, 2009


A privi in sus


Scris de | 30 Sep 2009

„A privi in sus inseamna a recunoaste ca nu pot rezolva eu problema. Inseamna a intelege ca nu conduce la nimic bun incercarea de a schimba imprejurarile sau de a-i convinge pe altii ca am dreptate. Inseamna a renunta la nevoia de a ma face inteles, de a ma razbuna sau de a gasi o solutie. Inseamna a-i ceda conducerea lui Dumnezeu. E infricosator, deoarece imi las viitorul pe seama Cuiva pe care nu-L pot vedea, auzi sau cu care nu pot discuta personal. Da, bineinteles, e acolo-Dar nu in modul acela tangibil in care ne-ar placea. A privi in sus inseamna a ajunge in punctul in care sa avem incredere in Dumnezeu va lupta pentru noi, in timp ce noi stam linistiti. De ce? Pentru ca Dumnezeu este proiectantul iesirii noastre de siguranta.” -Jim Hohnberger, Facing frenemy...

Citește mai mult...

As vrea…


Scris de | 30 Sep 2009

As vrea sa ma opresc din drum, Sa pot sa vad si ce-i sub negrul scrum. As vrea sa stau sa meditez putin, La ce-i mai bun, de importanta plin. As vrea sa vad un rasarit, un asfintit, Sa pot s-observ  frumosul nedescoperit. As vrea sa pot zambi cand n-am de ce, Si sa gandesc si-atunci cand n-am la ce. As vrea sa schimb o tara, un popor, Dar cum, cand soarele-i sub nor? As vrea mai mult sa pot citi, Din ce stiu altii eu sa pot primi. As vrea sa stiu si ce e maine si apoi, Sa-i scot pe toti de sub noroi. As vrea ca tot ce spun, fagaduiesc, Sa reusesc sa implinesc. Si as mai vrea sa schimb o viata, un hotar, Sa ma predau pe-al Domnului...

Citește mai mult...

Comportamentul spune multe…


Scris de | 27 Sep 2009

„Masina unui barbat este urmata de aproape de cea a unei femei care conduce grabita.El ajunge la intersectie, iar cand verdele semaforului se transforma in galben, calca frana. Femeia din spatele lui se enerveaza. Il claxoneaza; vocifereaza foarte explicit, tipa si gesticuleaza. Cand femeia e in toiul scandalului, cineva ii bate usor in geam. ea isi ridica privirea si vede un politist.Acesta o invita sa coboare din masina si o duce la un post, unde este perchezitionata, i se iau amprentele si este pusa intr-o celula. Cateva ore mai tarziu, este eliberata, iar politistul care a arestat-o ii inapoiaza bunurile personale, spunandu-i: ‘Imi pare foarte rau pentru greseala, doamna.Eram in spatele dumneavoastra in timp ce claxonati, faceati gesturi urate si foloseati un limbaj urat. Am observat autocolantul cu inscriptia <<Ce ar face Iisus?>> de pe masina dumneavoastra, suportul tablitei de inmatriculare cu inscriptia <<Alege viata>>, semnul de pe geam pe care scria: <<Vino cu mine la scoala de Sabat>>, emblema crestina cu pestele de pe capota, si in mod firesc am presupus ca ati furat masina.’ Lumea se cam satura de oamenii care au lozinci crestine pe masina, simbolul pestelui pe capota, si au carti crestine in biblioteca; asculta posturi de radio crestine, au casete video crestine pentru copiii lor si reviste crestine pe masa, dar nu au de fapt viata lui Iisus in oase sau dragostea lui Iisus in...

Citește mai mult...

Fa-ti timp


Scris de | 13 Sep 2009

Traim intr-o lume in care avem timp de orice, numai de ceea ce trebuie,nu.Oare pentru noi nu conteaza decat alergarea,munca si distractia?Nu avem nevoie si de relaxare, de o fapta buna pentru cel in nevoie?Cred ca poezia de mai jos o sa spuna mai mult despre ce avem nevoie sau, mai bine zis, despre ce ar trebui sa avem nevoie.Autorul nu mi-l mai amintesc, dar continutul este cu adevarat foarte interesant.Va las sa o o cititi, sa va ganditi la ceea ce spune, si sa si practicati; si, daca aveti timp, lasa-ti un comentariu in care sa-mi spuneti cum v-a ajutat aceasta poezie in viata de zi cu zi! „In trecerea grabita prin lume catre veci, Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci. Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzand, Fa-ti timp, cu mila blanda, sa le alini trecand. Fa-ti timp pentru-adevaruri si adanciri in vis, Fa-ti timp pentru cantare cu sufletul deschis. Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti langa izvor, Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor. Fa-ti timp s-astepti din urma, cand mergi cu slabanogi, Fa-ti timp pe-un munte seara, stand singur, sa te rogi. Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrani, Fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru caini. Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti, voios. Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat, Fa-ti timp, ca esti de taine si lumi inconjurat. Fa-ti timp de rugaciune, de post, de meditari. Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic din toate cate-un pic, Fa-ti timp, caci viata trece si cand nu faci nimic! Fa-ti timp langa Cuvantul lui Dumnezeu sa stai, Fa-ti timp ca toate-acestea au pentru tine-un grai. Fa-ti timp s-asculti din toate, din toate sa inveti, Fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale pret. Fa-ti timp acum, ca-n urma, zadarnic ai sa plangi, Comoara risipita a vietii n-o mai strangi....

Citește mai mult...

Se povesteste ca intr-un satuc de munte traia cu ceva vreme in urma o familie de oameni simpli, dar credinciosi. Religia ocupa o pozitie importanta in viata lor. Erau nelipsiti de la biserica; chiar si cei trei copii veneau cu placere. Unul dintre copii se deosebea de ceilalti atat prin inteligenta lui, cat si prin faptul ca ii placea sa faca lucrurile singur. Vremea a trecut, iar baiatul a devenit un om la casa lui. Nu era bogat, dar muncea si spera ca intr-o zi va putea oferi familiei si lucruri mai bune decat cele de acum. Nu uitase de Dumnezeu, dar nici nu ii acorda un loc prea important in viata sa. De mers la biserica mergea, dar relatia lui pe verticala lasa mult de dorit; nu Il vedea pe Dumnezeu decat ca pe cineva care se ingrijea de altii, nu de el. Daca reusea ceva, credea ca prin propriile lui puteri a reusit. Gandind astfel si-a continuat omul nostru viata de zi cu zi. Muncea, si munca i-a adus si succes. Norocul a inceput sa-i surada; astfel a mostenit ceva pamant de la o matusa draga, cativa banuti de la tatal sau, batran de acum. Acestea si alte cateva circumstante norocoase l-au facut pe acest barbat un om bogat. Ceea ce e interesant e ca de biserica a uitat, iar de Dumnezeu nici nu mai putea fi vorba; era un om respectabil acum, nu avea timp de astfel de „prostii”. Stau si ma intreb uneori, oare viata mea nu se aseamana cu aceasta ilustratie? Primesc o binecuvantare de la Tatal meu iubitor, iar eu ma laud singur. Oare cati dintre noi uitam sa Ii acordam lui Dumnezeu locul pe care Il merita in viata noastra? Binecuvantarile le primim, dar cu Cel care le ofera ce facem? Il lasam la usa? Si ne mai si acordam meritul noua…De biserica uitam…nu mai e importanta; sau daca mergem, mergem asa, formal, „de ochii lumii”, sau pentru ca asa suntem obisnuiti. Ce zice Dumnezeu cand priveste la atitudinea noastra sfidatoare? Nici urma de recunostinta nu se gaseste in ea…Oare cat timp ne va mai ingadui Dumnezeu viata aceasta? Isi va mai revarsa mult timp darurile lui peste noi?Cred ca ar trebui sa ne punem cu totii aceasta intrebare, dar sa ne si raspundem.Si nu numai atat, ci sa ne si schimbam aceasta atitudine nerecunoscatoare. Chiar daca El continua sa ofere, nu inseamana ca nu asteapta si ceva in schimb; macar un strop de „multumesc” ofera-I chiar acum.Si pe langa asta, nu uita ca langa tine mai este cineva, care poate nu se bucura de aceeasi haina de care te bucuri tu,...

Citește mai mult...
Pagina 1 din 212