Articole din aprilie, 2013


Ce să faci cu viața ta


Scris de | 29 Apr 2013

Ne-am obișnuit să trăim la întâmplare, pe drumurile pe care ne duce viața, cum ne dictează societatea. Puterea noastră de alegere tinde spre zero, iar libertatea nu prea mai există. Dacă am fi sinceri cu noi înșine probabil că am realiza că mult prea mult din ceea ce facem, facem nu pentru că ne dorim, ci pentru că ni se impune. Avem iluzia că trăim pentru noi; adevărul este, însă, că trăim mai mult pentru ceilalți. Uităm prea adesea că avem o singură viață, scurtă și vai de ea; alergăm pentru visurile altora, îngropându-le pe ale noastre. În viață e mai ușor să ignori, decât să lupți. Cel puțin mie așa mi se întâmplă: îmi doresc uneori să am anumite realizări, dar, pentru că ele intră în contradicție cu ce vor alții, le arunc undeva în spate și încerc să uit de ele. Nimic mai greșit! Dacă privești în jur nu se poate să nu observi câtă nefericire provoacă un job care nu îți place, o facultate care nu te împlinește, o relație care nu mai merge. Și te întrebi de ce persoanele implicate nu aleg să trateze cauza problemei și se rezumă la efecte? Adevărul este că implică mult mai puțină responsabilitate să dai vina pe ceilalți pentru ceea ce nu ai (sau nu ești) tu! E ca și când ar fi vecinul tău de vină pentru lipsa de ordine din apartamentul tău, deși el nu calcă niciodată pe la tine! Să dai vina pe ceilalți pentru propriile nereușite este o atitudine soră cu nebunia. Am luat zilele astea două decizii care au venit puțin (mai mult) în contradicție cu aștepările pe care unii din apropiații mei le aveau de la mine. Una din ele a fost să-mi las barba să crească două săptămâni, o chestie minoră, banală, ușor de îndreptat oricând. Ce a urmat? Nici nu știu cum să descriu! Încercări acerbe de convingere că îmi stă urât, că nu are rost să stau așa, că nu e frumos…din astea. Ce am înțeles eu din toată asta? Că oamenilor nu le ajunge viața pe care o au ( a se citi „au avut-o”), așa că tot se bagă în viața celorlalți. O fi pentru că viața lor a fost prea scurtă și nu au avut timp să facă tot ce și-au dorit? Sau o fi pentru că în viață nu au făcut nimic din ceea ce și-au dorit? Și acum regretă? Și nu știu să trăiască altfel? Și nu înțeleg? Ideea e că nu contează dacă e frumos sau nu să stau cu barbă, dacă mă prinde sau daca am motive pentru un astfel de look, ideea...

Citește mai mult...

Sa (fii)…


Scris de | 23 Apr 2013

Sa te bucuri de viata. Sa incerci mai tare. Sa renunti mai usor. Sa alergi mai repede. Sa respiri mai rar. Sa privesti mai departe. Sa asculti mai mult. Sa iti permiti sa fii trist. Sa ai pace in suflet. Sa visezi cum nu ai visat vreodata. Sa speri ca si cand viata ta depinde de asta. Sa iti iei timp sa stai cu tine. Sa te opresti. Sa stai. Sa pornesti iar. Sa incerci si sa dai gres. Sa incerci iar. Sa dai din nou gres. Sa reusesti. Sa vrei sa schimbi lumea. Sa incepi cu tine. Sa cazi pe ganduri. Sa iti permiti luxul de a ramane acolo. Sa te uiti la fiecare zi cu ochi mari de copil curios. Sa traiesti ca si cand ai muri maine. Sa sari in gol fara parasuta. Sa alergi descult prin praf. Sa zbori, fara aripi. Sa ai curajul sa astepti. Sa traiesti ca si cand poarta ar fi uitata deschisa. Sa faci ce vrei. Cand vrei. Cum vrei. Sa iti bata inima tare de tot. Sa iubesti cu tot ce esti. Sa vrei. Sa te asculti. Sa iei aminte la ce spun altii. Sa fii, insa,...

Citește mai mult...

                            . In seara asta m-am simtit nonconformist. Si am scris pentru tine articolul de mai sus, a carui menire este sa-ti schimbe viata! Sa iti explic insa de ce este gol… Niciun articol nu iti poate schimba viata! Si nu e vorba doar de articol, ci de orice: carte, film, speech etc. Nimeni in afara de tine nu poate produce schimbarea pe care ti-o doresti. Nu stiu ce ti-ar putea schimba TIE viata! Viata ta este unica, contextul tau este de neinlocuit, drumul tau este imposibil de parcurs. Doar TU stii ce trebuie sa schimbi, cum trebuie sa o faci, cand trebuie. Tu stii drumul pe care vrei sa-l urmezi, iar ce ti-as spune eu s-ar putea sa te ajute, dar cel mai probabil nu te va ajuta deloc. Articolul este gol pentru ca vreau ca tu sa il umpli. Vreau sa il umpli cu visurile tale, aspiratiile, tintele, luptele, esecurile, etc. Cu orice vrei tu, atat timp cat te motiveaza si te schimba! Vreau sa-l umpli cu experienta trecuta, dar si cu imaginea pe care o creionezi viitorului. Orice iti trece prin cap, scrie mai sus. Lumea este schimbata de cei suficient de nebuni incat sa creada ca pot sa o schimbe! P.S: Daca te-ai apucat de scris, pune si intr-un comentariu sa vedem si...

Citește mai mult...

Linistea noptii nu-l inconjura nici pe departe asa cum il coplesea negura ei. Statea singur si privea pierdut pe geamul deschis, inspirand cu sete aerul ceva mai rece al serii. Incerca sa desluseasca afara la fel cum incerca sa-si desluseasca in suflet. Insa, la fel ca in interior, nici afara stelele nu se lasau descoperite. Dar continua sa incerce… De la un timp lucrurile nu isi urmau cursul dorit, iar o ceata densa de dileme il strangea ca intr-o gheara de fier. Realiza ca nu stia de unde vine, unde se afla si unde vrea sa ajunga. Era o picatura intre milioanele de picaturi ale unui ocean de oameni, fara tinta si drum. Se mintise de multe ori ca totul este temporar, ca o va scoate la capat, ca va reusi. Dar viata este dura, iar in fiecare zi avea grija ca el sa nu uite acest mic detaliu.  Nimic nu-i iesea. Indiferent de domeniu, numai pe langa lovea. De la clipe nereusite de relaxare, la incercari asiduee de munca sustinuta, lucrurile doar nu mergeau. Se simtea singur si apasat de toate si toti. Vedea in fata atatea cai, dar parca niciuna nu era pentru el. Consolare ieftina isi gasea in activitati si mai ieftine si in rutina unei vieti de nici doi bani. Refuza sa mai viseze, sa mai spere, sa mai lupte. Isi dorea mult sa evadeze; sa fuga undeva, cat mai departe! Undeva unde singuratatea nu ar fi fost asa apasatoare. Unde unde si-ar fi putut auzi propriile ganduri si si-ar fi putut desena propriile drumuri. Undeva unde ar fi indraznit sa traiasca. Isi dadea seama ca ajunsese sa isi bata joc de singura viata pe care reusise sa puna mana. Juca la sigur, incerca schimbari marunte si purta lupte modeste. Nu visa cum visa sa viseze. Nu juca cum isi dorea sa joace. Nu lupta cum voia sa lupte. Se lasa, pur si simplu, angrenat in rutina si gandirea celor din jur… Si ar fi fost o multime de lucruri pe care si-ar fi dorit sa le faca. Nebunii le-ar spune unii, idiotenii le-ar spune altii. El le-ar fi spus simplu: moduri faine de a trai viata. Sa plece de nebun in lume, sa alerge pana cade din picioare, sa citeasca pana nu il mai tin ochii, sa vorbeasca cu necunoscutii, sa-i ajute pe altii, sa gandeasca liber, sa se invarta de nebun in pietele orasului…Adica, sa simta si el ca traieste! Simtea ca ar fi vrut sa traiasca in trecut, cand lumea era mai calma si mai plina de vis. Cand era mai multa liniste, mai multa pace, mai multa iubire. Parca acum toate...

Citește mai mult...

Iluzii


Scris de | 15 Apr 2013

Ultimul examen, ultimele versuri scrise. Cred ca o sa transform acest obicei in traditie.:) Și totu-i o iluzie în viață, E marfă ieftină vândută-n piață; Minciuni sfruntate, păcăleli și înșelări De parcă-am fi venit din hău, din depărtate zări.   Trăim constant iluzia iubirii. O împletim ades cu-acea a fericirii. Dar nu vedem că totul are un sfârșit, Și toate trec, fugind, cum au venit.   Ne-am învățat să viețuim și în societate. Am dobândit și un concept mai nou: singurătate. Muncim atât de mult, trăim atât de sec, Dar nu realizăm că toate de pe astă lume trec.   Iluzii sunt, au fost, vor fi mai multe, Deși ne vom dori să luăm viața la trânte. Dar dintre toate, cea mai mare aroganță E-iluzia prea cunoscută, numită trist:...

Citește mai mult...
Pagina 1 din 212