Articole din ianuarie, 2014


Nesperanță

Nesperanta


Scris de | 27 Ian 2014

E-atâta zăpadă și-atât e de frig! Stau singur în beznă, singur și strig. Dar strig în tăcere, nu vreau să auzi, Plâng doar în mine, ochii-mi nu-s uzi. Sunt gânduri ce vin, sunt gânduri ce trec, Iluzii ce vin, iluzii ce plec. Căci alb e afară, în noapte eu sunt Și caut cu-ardoare un sens pe pământ. Căci viața-i frumoasă, dar dură și grea, Nu-ți poți găsi calea-n frântură de stea! Doar jos, în mocirlă, în probleme și clei Găsești existența, exiști doar de vrei! A trăi-nseamnă nou, și visare, și gând… Înseamnă să cazi, dar să mergi, chiar plângând! Frumosul nu vine din ce ai… sau dorești, Contează să fii, să alegi, să trăiești! Și toți alergăm; în sus, jos, mereu Ne plângem într-una de cât ni-e de greu. Fericiri nu avem, doar în negru trăim, Mă întreb câteodată: de ce nu...

Citește mai mult...

Ce-a fost, a fost


Scris de | 23 Ian 2014

Acum, în ceas târziu de noapte, Când gândurile-mi sunt departe, Zic doar atât: de ce nu eu? Oh! De ai știi cât mi-e de greu… Dar, de ai știi? Ai știi degeaba Cum suflă vântul, vara, pleava! Ce-a fost, a fost, nu va mai fi, Degeaba curg lacrimi târzii. Oricum a fost, nu a fost bine De ce am ascultat de tine? Da, te-am crezut, că fără grabă Inima ta-mi va fi întreagă… Povață: Când e frumos, și cald, și bine Să nu zâmbești, ca nu va ține! Iar când e trist și noapte-afară, Tu să nu uiți de luna...

Citește mai mult...

Știi momentele alea în care vorbești cu prietenul tău despre un anumit model de mașină, iar apoi îl vezi tot timpul pe stradă? Sau discuți despre o carte la un suc și în perioada ce urmează parcă totul trimite către ea? Sau îți place o fată (sau un băiat) și te întâlnești sau auzi mereu de ea/el în zilele ce vin? Sunt semne, cineva încearcă să-ți transmită ceva, nu? Ei bine, nu! E vorba de tendința de confirmare, o atitudine pe care creierul nostru o adoptă, dar fără să ne și conștientizeze de aceasta. În cartea „You are not so smart” David McRaney tratează, pe larg, această tendință a noastră, împreună cu multe altele comportamente de care nici nu suntem conștienți. Concluzia lui, referitoare la aceasta, e că fiecare găsește ceea ce caută. Ce înseamnă asta, concret? Că, dacă vrei să fii de acord cu ideea X, o să cauți doar argumentele pro ideea X. Sau că dacă vrei ca o persoană să aibă o anumită raportare la tine, o să iei din comportamentul respectivei doar acele elemente care îți sunt pe plac. Începi să observi tiparul? Din tot ce ne înconjoară, din marea de informație existentă, fiecare alege să ia doar acea mică parte care corespunde felului său de a vedea lumea. Puțină clarificare – 2 exemple Am în minte două exemple care ajută la clarificarea situației și la o identificare mai bună a riscului survenit din astfel de confirmări. Primul este Bursa deValori, sau Piața de Capital cum i se spune. Informația existentă este uriașă și fiecare o procesează și înțelege cum vrea, în încercarea de a obține un profit cât mai mare. Dar…fiecare vede ce vrea să vadă. Dacă ești „long”(pariezi pe creștere), tinzi să vezi semnalele de creștere și să le ignori pe cele de scădere. Dacă ești „short”(pariezi pe scădere), ai tendința de a vedea doar semnalele de scădere și sa ignori restul. Iar rezultatele pot fi dureroase, provocând găuri adânci în buzunare. Al doilea exemplu se referă la relațiile interpersonale. Îți place o fată, să zicem. Cum o să o vezi? Prin ochelari roz, evident. O să privești doar părțile bune, calitățile. În plus, dacă vrei ca și ea să te placă, o să observi în comportamentul ei doar acele semnale care pot fi interpretate astfel. O să ignori tot ceea ce nu intră în tabloul pe care ți l-ai construit, iar când te trezești la realitate lovitura este una serioasă. Și lucrurile stau și invers: dacă nu îți place o persoană, o să observi la ea doar ceea ce nu îți place, dând deoparte părțile bune. De asta iubirea, înțelegerea, empatia sunt...

Citește mai mult...
Viitor fără trecut

Viitor fara trecut


Scris de | 20 Ian 2014

Ne-am învățat să dorim mult, dar luptându-ne pentru puțin. Cum am vrea să progresăm, rămânând blocați în trecut? Ca să devii ceea ce poți fii, trebuie să abandonezi ceea ce ești! Doar privind în față vei înainta; ce a fost, a fost. Ce va fi, nu a fost încă. Uneori e de dorit să mergi atât de departe încât să nu te mai poți întoarce. Să îți arzi corăbiile și să te abandonezi uscatului. Să îți tai coarda de siguranță și să sari în gol. Să treci peste prăpăstii și apoi să arzi podul. Doar când nu mai ai altă opțiune, o să găsești adevărata cale. Dar nu! Noi vrem progres fără efort. Rezultate fără muncă. Fericire fără durere. Iubire fără defecte. De unde să le luăm? În cel mai bun caz, (pe unele) putem să le oferim… Doar când rămâi singur cu drumul, o să continui. Când mergi prea departe ca să te mai poți întoarce. Când pierzi ce e de pierdut. Când spui ce vrei să spui. Când asculți ceea ce e de ascultat. Ne-am învățat să nu riscăm. Și, dacă totuși o facem, avem pregătită rezerva. Nu ne aruncăm cu capul înainte, decât după ce ne-am asigurat că avem cască. Și așa e bine…pentru mediocritate. Dar măreția nu apare decât acolo unde mediocritatea a fost lăsată în urmă. Iar lucrurile bune nu vin decât în viața celor care au scăpat de cele rele. E de dorit să mergi atât de departe încât să nu te mai poți întoarce! Cum să vrei să ajungi la stele, când tu ești legat de...

Citește mai mult...
Nu am vorbit

Nu am vorbit


Scris de | 17 Ian 2014

Două cuvinte aș vrea să-ți spun Inima-mi, însă, minte! Gânduri încerc să mai adun Să iau degrab’ aminte. Nu am vorbit cu tine azi, N-o să te-aud nici mâine. Și ochii tăi-s așa de calzi! Și tot la fel poimâine… Și seara vine…și ziua trece, Colindă mintea tot departe. Afară este tot mai rece! Iar tu? Tot mai aparte… Sunt basme, zâne și povești, O fată prea aleasă. Întreci și corpurile-cerești, Tu ești mult prea...

Citește mai mult...
Pagina 1 din 212