Scris de bogdan


Îmi cos sufletul cu ață albă

Imi cos sufletul cu ata alba


Scris de | 21 Feb 2018

În seara asta, îmi cos sufletul cu ață albă. Prea adesea, am ascuns rănile sub tratamente mascate de zâmbete și glume goale. De astăzi, îmi dezbrac ființa de fals și ignoranță – singurătatea oricum nu o să plece. Nu doare nimic mai tare ca un oftat de inimă rănită. Ba da, de fapt: unul înăbușit de dragul aparențelor. Conectați ca nicicând, suntem mai singuri ca în pustiu. Lipsiți de sinceritate chiar și cu noi, cine să ne iubească? Fugim de tot ce înseamnă intimitate. Fugim de consecințele greșelilor sau de rănile trecutului. Fugim de suferință, chiar dacă, astfel, evităm fericirea. Gonim cu urechile ciulite pe autostrăzile vieții, doar-doar să ajungem acolo. Un acolo ce nu se lasă atins, nu de niște amărâți sfâșiați ce suntem! Adunându-mi cioburile tocite, îmi rănesc mâinile înțepându-le cu ace. Poate că, de fapt, ar fi mai bine să le las așa, împrăștiate pe pavajul rece. De ce insist atât cu a strânge din mizerie? E o formă de protecție, până la urmă, a lupta cu dezastrul. Doar că atunci când eșecurile sunt prea multe, curățenia e sporadică. Nu poți să repari un copac putred la interior, oricâte crengi uscate ai tăia! Sătul de înșelăciune, îmi scot la iveală cicatricile. Nu mai lupt pentru nimic, să rămână doar ceea și cine mă vor în preajmă! A fi profund doare (uneori) mai tare decât superficialitatea. Dar risc, cosându-mi sufletul cu ață albă. În seara asta, căci mâine nu promit…...

Citește mai mult...
Nu are rost

Nu are rost


Scris de | 15 Ian 2018

Aud un ciocănit de pribegie În ușa sufletului înghețat sub vânt, Mă iau să sparg, fac gălăgie – Orice, doar să mă scap de-acest prea aspru gând! Știu – singurătatea-i cea ce bate, Perseverent, metodic, fără scop; Forțează-ușa, încearcă-n spate, Dărâmă rezistențe, sparge tot. Și doare. Urlă lupta-n mine, Căci nu-i normal să plâng că-i rău… Dar simt, îl simt cum, tropăind, el vine: Al disperării negre hău. A mea ființă e sătulă să obosească în zadar: Tot alergând, spre nicăieri, fără oprire E cruntul dar al vieții-amar hotar. Nevoia-i mare de zidire… Dar cin’ să pună cărămidă Alături de mortar, să iasă zid? Nu suntem fluturi, ci omidă Prea plini de murdărie și de vid. Oftez – gândind la perspectiva Ce se deschide-n noua zi: E grea de tot retrospectiva A unei vieți când s-o trăiești nu știi. Și vreau! Vreau să găsesc o cale Să nu-mi aducă mult, ci doar alin, Ca mâine, eu, privind din zare, Să înțeleg de ce, pe drum, să vin. Căci n-are rost o viețuire Doar pentru bani, plăcere sau nevoi. Se simte-n suflet împlinire Când transformi aur, din noroi. Și oh! cât plâns mai e pe lume După iubire, scop și sens! Ascultă-ți inima când spune Să fii al dragostei blând...

Citește mai mult...
Nu e Crăciun

Nu e Craciun


Scris de | 24 Dec 2017

Nu e Crăciun acel cu casa plină, Cu tot ce-i bun, pe masă adunat Când prin oraș prea mulți flămânzi suspină, După-un crâmpei de cozonac, chiar și uscat. Nu e Crăciun un brad plin de sclipire, C-un Moș ce-aduce daruri prin sertare. E plină lumea de tristețe în privire Și ochi ce plâng, cu dor, după-alinare. Nu e Crăciun când bei să uiți de tine, Și țipete în parcuri, străzi sau, poate, sat. Sunt mulți ce știu că nu astfel e bine, Că important e să gândești, nu cum e „dat”. Nu e Crăciun când ești mai bun o dată, Cu toți cei dragi, grămadă-n jurul tău – Iubirea se oferă tuturor, completă, fără plată Oricât de bine-ar merge, cât de rău. Și nu-i Crăciun un timp nebun cu umblet După cadouri, moși, mâncare și chiar vin, E Sărbătoare când accepți în suflet Că Ceru-a coborât în glod, ca Dar deplin. Și când privești în jur cu inima iubire Din Marea Dragoste născută prea frumos Observi că e Crăciun trecând de fire Făcând din tine-al altruismului...

Citește mai mult...
Răscoala de pe Facebook

Rascoala de pe Facebook


Scris de | 14 Dec 2017

Nu pot să afirm că în alte perioade a fost mai bine, dar e cert că rău cum e în țară în aceste zile nu a mai fost. Lăsând deoparte vremurile comuniste, în istoria recentă, România nu a dus-o niciodată atât de crunt. Practic, în ultimul an (poate doi), lucrurile au apucat-o pe un făgaș tare alunecos, consecințele finale fiind greu de prevăzut. Se zvonește renunțarea la Uniunea Europeană și întoarcerea către Rusia, dar nimic nu e cert. Încă. Nu sunt expert nici în politică și nici în economie, dar ca un cetățean de rând pot vorbi. Nu fac parte din cei care ridică în slăvi un partid, dar recunosc că de PSD mi s-a luat. Încerc să îmi amintesc de alți conducători care să își bată joc de popor într-un asemenea hal, zâmbind și luându-l la mișto, și nu pot. Niciodată politicienilor nu li s-a rupt, atât de pe față, de alegătorii și non-alegătorii lor. Iar efectele se văd: în loc să ne modernizăm, ajungem tot mai în mocirlă. De exemplu, în 2017 nu am inaugurat niciun kilometru de autostradă. Nici unul! În București, parcările nu există, iar traficul este un haos. Gunoaie întâlnești la tot pasul. Polițiștii și autoritățile nu își fac treaba. Sunt ocupați cu votatul legilor care să elibereze mii de deținuți, ca să se scape pe ai lor. Unde mai e imparțialitatea justiției?!? Mai mult, statul consumă resurse mai mari cu cei din închisori decât cu studenții din cămine. Cine a văzut condițiile din Regie, înțelege ce spun. S-au mărit salariile, dar s-au mărit nejustificat. Nu îți trebuie multă economie ca să înțelegi că dacă producția și consumul rămân aceleași, nu poți să oferi mai mulți bani angajaților. Dar statul a făcut-o, iar asta a condus la o inflație uriașă (3.6% doar în Noiembrie!!!), la deprecierea masivă a cursului (Euro costă peste 4.7 ron la bănci) și la creșterea Robor-ului (implicit a creditelor și dobânzilor). De asta oul costă 1.3 în loc de 0.5, nu pentru că spunea Daea că s-au pus la cale nu știu ce conspirații. Din păcate, zilnic, mor oameni din cauza incompetenților care ne conduc. Nimeni, însă, nu își asumă. Iar nouă, oamenilor de rând, nu ne pasă sau înghițim prea ușor aceste afronturi. Ne gândim, oare, că mâine putem fi noi? Spitalele sunt la pământ, uneori nici medicamentele de bază nu se găsesc. Educația e depășită și inutilă, dar avem manual de sport. CFR-ul circulă cu viteza unei biciclete. Hidroelectrica era, până mai ieri, în insolvență. Tot ce înseamnă management la stat se traduce prin relații, pile și incompetență. Toate, bineînțeles, pe banii noștri. Dar ne-o merităm. În primul rând,...

Citește mai mult...

Au trecut ani buni de când mi-am făcut curaj să mă urc în șa și să încep să explorez Europa, dar amintirile sunt la fel de vii ca în prima zi. Dorul de aventură este, și el, tot la cote maxime, deși primăvara unor noi plecări pare foarte îndepărtată. Mi-au rămas, ca o consolare artistică, cărțile ce au luat naștere în urmă acestor călătorii: Europa în 80 de Zile, Munte, Vremuri, Depărtări și Cursă către Dolomiți (doar PDF eBook). Uneori, însă, cuvintele pot cântări mai greu decât orice faptă, iar într-o iarnă românească o lectură interesantă poate să compenseze orice dorință de ducă. Răsfoind cutiile de prin casă, am realizat că mai există câteva exemplare care nu și-au găsit proprietari. Într-o formă sau alta, acestea au ajuns la mai mult de 500 de persoane, dar există o mulțime de alții care s-ar bucura de asemenea lecturi, dar la care oportunitatea nu a sosit (încă). Decembrie fiind, mi-am propus să renunț la pretenții și să fac ce ține de mine ca oameni cât mai mulți să poată citi cărțile la ei acasă. Ar putea fi un cadou din partea mea, dar să zicem că nu este. E doar un gest prin care încerc să îi încurajez pe cei care vor să viseze măreț, dar care nu îndrăznesc. Nu puține au fost mesajele primite de la persoane care au parcurs aceste jurnale de călătorie, iar feedback-ul e chiar motivant, provocându-mă să continui. Comenzile se pot face direct pe paginile dedicate, cu mențiunea că Munte, Vremuri, Depărtări nu va fi tipărită decât după înregistrarea a minim 25 de comenzi. Cu toate acestea, cei care se înscriu până la sfârșitul anului beneficiază de același preț de 10 lei/exemplar, chiar dacă livrarea va avea loc ulterior! Dacă vreți să aflați mai multe detalii despre ce vorbesc eu aici, le puteți afla de pe site: http://bogdanmatei.ro/departari/ și http://bogdanmatei.ro/80dezile/. De asemenea, variantele PDF pot fi accesate gratuit aici. Pentru orice informații sau întrebări, mă găsiți pe mail sau pe...

Citește mai mult...
Pagina 1 din 10612345...10...»