De Craciunul ce vine

Scris de | 30 Noi 2016 | Despre: invalmaseala de cuvinte | Fără comentarii


153149-box-man

Lasă-mă, de Crăciunul ce vine,
Să stau să respir…sau să plec pe cărări,
Ce duc ori spre rău, ce duc ori spre bine,
Ce nasc aventură și-aduc doar mirări.

Promit să nu fug chiar departe,
Deși sufletele nu au distanță.
Aleg pași mărunți, ca de șoapte,
Ce-aduc, cam timid, a prestanță.

O să râd pe cărarea de gheață
Și-o să zburd printre fulgii de vis.
Ființa-mi vioaie, deloc prea măreață
Va cere, decisă, acorduri de bis.

Cu ochii aprinși, voi citi printre stele
Povești despre oameni ce-n inimi se-ascund.
Sperând că-nvățând și-observând joc de iele,
Mă-ntorc mai curat: în faptă și-n gând.

Și fi-va-mi suflarea doar urmă de abur,
Și corpul un dram ca de spirit pierdut.
Aleg ‘nalte zări, refuzând praf de aur,
De dragul a tot ce cândva aș fi vrut.

Atunci o să tac, văzând nemurirea,
Ce vine din timp și se-aruncă-n nimic.
Atunci o să-aleg, refuzând stăpânirea
Doar ceea ce-i bun, deși poate-i mic.

Aleg, de Crăciunul ce vine din urmă,
Să plec doar cu mine, aievea, la drum.
Voi cerne adesea în palmă de brumă,
Frânturi ca de chip ce renasc și din scrum.

Visa-voi mereu că adun așteptarea,
Și că stau pe-o planetă ah, draga de ea!
Sperând, uneori, că te-ajunge chemarea,
De-a-ți lua o planetă vecină cu-a mea.

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *