Descoperind Alpii in slow-motion

Scris de | 2 Apr 2017 | Despre: jurnal de calatorie | Fără comentarii


Masivul Mont-Blanc, Franta

Uneori, e destul de simplu să te ridici și să pleci la drum, motivat fiind de necunoscut, frumusețea din jur sau, pur și simplu, atracția aventurii. Alteori, însă, când vremea nu e așa cum ți-ai dori și când oboseala îți apasă moralul, accentul se mută, fără să vrei, pe cenușiul din peisaj.

Dimineața e veselă, dar nouă ne vine extrem de greu să ieșim din cort la ora cuvenită, așa că mai zăbovim un timp în comoditatea oferită de sacii de dormit. Aproape că se împlinesc două săptămâni de când am plecat din România – doar pe biciclete -, iar dorul de casă roade, fără să ne dăm seama, din suflete. Totuși, soarele ce bate la ușa inimii și a cortului, ne dă curaj și entuziasm să ne bucurăm de tot ce ne înconjoară.

Învârtind pedalele pe cățărarea către Oberalppass, conștientizăm cât suntem de norocoși să trăim astfel de momente. Cumva, pare că lumea e a noastră. Aerul rece ne învăluie în mantia lui gingașă, liniștea ne fură imaginația, iar serpentinele, deși ne lovesc în plin cu duritatea lor, ne invită către nori să ne depășim limitele. Doar trenul – bine cunoscutul Glacier Express – ne amintește că civilizația există și că natura a fost, prea adesea, îmblânzită de îndârjirea omului. Zâmbind, salutăm cu entuziasm pasagerii din vagoane cu care împărțim, din perspective diferite, aceeași experiență. Preț de câteva clipe, ne permitem să lăsăm barierele deoparte și să ne oferim, deși doar indirect, bucurie unii altora.

Sudoarea se scurge, cu durere, pe asfaltul ce ne poartă călătoria, arătându-ne că efortul este, întotdeauna, răsplătit. Nimic din ceea ce merită nu vine gratis în viață…

Până să ajungem în Andermatt, primim vizita unei ploi reci, cum numai la munte vara întâlnești. În schimb, în vale soarele își face de cap, iar orășelul e atât de pitoresc că îți fură nu doar privirea, ci întreaga ființă! Zumzetul turiștilor, străzile înguste și clădirile din piatră oferă, luate împreună, un cadru din care nu ți-ai dori niciodată să evadezi. Aici, vremea parcă și-a oprit alergarea, iar oamenii au descoperit că timpul e bun și la altceva în afară de a-l amaneta pe bani…

Cu noi însă, clipele nu au răbdare. Pe bicicletă fiind, distanțele se dilată, iar nisipul din clepsidră se grăbește tare.

Avem nevoie de încă trei zile să ajungem în Chamonix, dar în amintire gândul zboară în fracțiuni de secundă. Trece, ușor ca un fulg, peste Furkapass; ploaia și frigul de care ne lovim nu îl împiedică să continue, jucăuș, către Col de la Forclaz. De aici până la poalele Mont-Blanc-ului nu mai e decât un strop de clipire pierdut în măreția peisajului.

Întotdeauna mi-au plăcut munții, iar Alpii reprezintă pentru mine cireașa prea puțin gustată de pe un tort incredibil de vast și plin de oportunități numit Europa. Iar când vine vorba de visuri, am încercat mereu să le agăț de înălțimea acestui acoperiș al continentului – nu de alta, dar să am la ce aspira.

În fața masivului, rămân mut. Și nu numai buzele îmi sunt pecetluite, ci și emoțiile și gândurile. Parcă mă găsesc în fața unui mistic ce mă copleșește, cu ființa și spiritul lui, lăsând goliciune în cel care credeam că sunt. Simt cum sufletul îmi tânjește după zboruri de vulturi și salturi în gol – din păcate, nu pot nici măcar echipamentul de munte să îl pun pe mine! Există, indiferent dacă ne place sau nu, unele lupte pe care trebuie să le lăsăm pentru ocazii viitoare. La fel este și cu visurile, foarte adesea. E frumos să țintești sus, dar trebuie să ai grijă să țintești cu măsură, planificat și păstrându-ți capul pe umeri.

Până la următoarea destinație, Susa, avem de petrecut zile bune în șaua bicicletei, strecurându-ne prin văi sau traversând pasuri ce ne taie respirația. Retrăind, însă, aceste experiențe în globul de cristal al minții, dificultățile se estompează, rămânându-ne pe tavă doar frumosul.

După o perioadă destul de lungă de timp petrecută în Elveția și Franța, întâlnirea cu dezordinea Italiei reușește să ne dea peste cap bine de tot. În oraș, ne facem intrarea ca niște regi victorioși ce par că se întorc din mijlocul bătăliei – nu degeaba coborâm din munți exact pe drumul parcurs de embleme ale istoriei: Hannibal și elefanții săi în marșul către Roma, Napoleon și ale lui uriașe oștiri sau Lance Armstrong în fruntea clasamentului Turului Franței. Cumva, simțim că, în marea de figuri și evenimente care macină lumea și timpul, ne lăsăm amprenta: nu pentru alții, ci pentru noi.

Noua țară ni se pare înghesuită și gălăgioasă, cu oamenii parcă mereu pe fugă. La fiecare pas, cineva ne dă impresia că o să provoace un scandal – dar nu, e doar felul extrovertit și plin de pasiune al localnicilor de a discuta și de a relaționa. Și asta mi se pare fantastic, constituind unul din motivele principale pentru care merită să ieși din zona de confort și să te apuci de explorat lumea înconjurătoare: descoperi noi portrete, închegi noi legături, afli noi unghiuri din care poți aborda viața. Înveți, cu alte cuvinte, să te deschizi pentru tot ceea ce e nou și care, în locul unde îți desfășori în mod obișnuit traiul, nu are cum să pătrundă niciodată – ca să fie autentică, o experiență trebuie simțită pe propria piele.

În muzica șoptită de frecarea cauciucurilor pe asfaltul impecabil, emoțiile se amestecă purtându-ne sufletele departe. E incredibil ce orizonturi ți se deschid atunci când călătorești, la fel cum e imposibil de neglijat cum călătoriile îți deschid orizonturi noi și aproape niciodată visate! Așadar, dacă vreodată ești pus față în față cu dilema dacă să pleci sau să rămâi, închide, te rog, ochii și aruncă-te în golul oferit de necunoscutul ce te așteaptă!

 

Pentru mai multe astfel de povești, comandă una din cărțile de călătorie de aici!

 

 

 

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *