invalmaseala de cuvinte


Cum să apar?

Cum sa apar?


Scris de | 1 Iun 2014

Cum să apar, c-un coș cu flori? Dar nu mai sunt demult lalele… Și uite cum se strâng și nori: Cu ce să vin, de nu cu ele? Cum să apar, cu ciocolată? Dar știi, ne vom vedea pe seară… De n-o să vrei, o s-o fac lată Și cum o să mă scot eu iară? Cum să apar, în mâini cu-o casă? De unde! N-am așa putere… Și-n plus, tu n-o să cazi în plasă, Cu-aspecte de-astea, efemere! Cum o s-apar? Cum știu mai bine, Cu vers umil și poezie! Și sper să țină și la tine Și binișor, măcar, să fie. Cum o s-apar? Un prăpădit… Așa cum sunt, s-o zic direct! Și da, eu știu c-ai intuit Și nu mai e niciun secret. Deci am s-apar cumva, necum Și sper s-apari și tu, să știi! Și n-o să facem din tot scrum, Îmi e de-ajuns ca doar să...

Citește mai mult...
Astru-ntre astre

Astru-ntre astre


Scris de | 24 Mai 2014

Și soarele s-a dus pe altă vale Și-a luat cu el și vorbele-ale tale… Gherghinu-i tot aici, nu s-a mutat Deși eu am plecat, tu l-ai lăsat. Și cântă greierii puhoi, minune Și-aduc speranțe albe, gânduri bune. Iar iarba-i verde crud, liniștitor Insuflă gând de tine și de dor. E noapte în curând, dar n-or s-apară stele, Căci tu mi le-ai furat și ai plecat cu ele. Așa că plec și eu, să îmi găsesc o lună Să văd de bine ce-are să îmi...

Citește mai mult...
Te văd

Te vad


Scris de | 25 Apr 2014

Te văd când vii, când stai, când pleci, Te văd în zile calde, ‘n nopțile prea reci. Te văd cum pleci, cum stai, cum vii, Te văd când ești, sau când nu vrei să fii. Te văd râzând, te văd plângând cu dor, Te văd zâmbind, ori suspinând ușor. Te văd iubind cu foc, te văd urând ades’, Te văd cum tot privești, cu ochi ales. Te văd când visele îți stau în cale, Te văd când te îndrepți spre răsărit, agale. Te văd cum dai cu răul de pământ, Te văd cum zbori, pe adieri de vânt. Te văd când nu vreau să te văd! Te văd, în mine tot făcând prăpăd… Te văd și când nimicu’-i de văzut, Te văd așa cum altădată n-am...

Citește mai mult...

E April afar’, dar este rece, Iar timpul trece și tot trece… Dar el nu zboară c-altădată, La tine mintea-mi e-ndreptată. Nu știu de ce, nu știu nici cum, Dar simt un gol ciudat acum. În al meu suflet ce-i tot rece Privirea ta vine și trece. Ar merge-o ceartă acum, cuvinte Jucate dur, dar să te-alinte. Și-am pune-un strop de bunătate Din a ta vastă plinătate. Căci știu că-i greu să duci atâta Și nu-i ușoară deloc lupta! Ești un frumos, superb Geniu – modest, Ai și de-o eroină-un rest. Ma uit pe geam, încă-i lumină… Ah, stai, nu-erai găină! Și nu, nici eu nu sunt cocoșul, Deși sunt, poate, somnorosul. Așa că stau și-ți mai zic două, Ca să îmi spui și tu cam nouă. Căci știu că-ți place s-ai dreptate, Din zori de zi și până-n noapte. Dar e frumos, că-s eu de treabă… Ce-ar fi să-ți dau lumea întreagă? Dar nu! Mașină, casă, înghețată Ție-ți ajung, pentru-astă viață! Om mai vedea, căci timp mai este, N-avem de ce să trecem peste. Mi-e somn acum, deși nu-i noapte, Oare mai vreau vise deșarte? Oh, măi, multe ți-aș spune! Bune și rele, rele și bune… Dar eu aș vrea s-ascult de tine, Că încă mai țin și la mine! Dar gata, fie, de-ajuns pentru azi, Tu-oricum tot în picioare cazi! Eu nu, al tău talent nu-l am… Ba bine, poate am un gram! Cum îți spuneam, eu mă opresc, Că nu am chef să-te-obosesc… De-oi fi drăguț, pe viitor Promit să-ți scriu, de mi-o fi...

Citește mai mult...
Nu-i Primăvară

Nu-i Primavara


Scris de | 28 Feb 2014

Nu-i primăvară afară, nici în suflet sau gând, Iar lacrimi, șiroaie, obrajii-i brăzdează, curgând… Sunt visuri mărețe, ascunse departe, sub nori Le bate furtuna și vântul și frigul, prin ploi. Nu mai e soare. Sau, dacă e, pe-al meu cer nu se vede! Căci viața-i așa, pentru cel ce nu crede… Un rost nu îți faci din cuvinte, deși poate-i dorință, Căci rostul se prinde prin luptă și multă – dar multă! – voință. De-ai fi tu cu mine, ar fi primăvară din nou. Iluzia? Ar fi viață, nu doar efect de halou! Ar fi soare iară…și flori… Și-am fi iarăși doar doi! N-ar fi primăvară afară, ar fi primăvară în...

Citește mai mult...
Pagina 10 din 15«...89101112...»