Fericire virtuala

Scris de | 12 Ian 2017 | Despre: diverse | Fără comentarii


E incredibil cum Social Media ne poate modela perspectiva, gândirea și acțiunile. Cu doar câteva click-uri ajungem, în mediul virtual, să ne creionăm exact viața pe care ne-o dorim. Lăsăm deoparte ceea ce nu ne place, introducând în tablou doar elementele menite să atragă, să laude sau să aducă atenție. Ajungem, astfel, să ne hrănim cu reacțiile și aprecierile celorlalți. Și spun asta nu privind neapărat la alții, ci uitându-mă la mine.

Era destul de târziu când, apăsat de oboseală și de reîntoarcerea de la munte în oraș, simțeam cum deprimarea mă cuprinde. Tare nesuferit sentimentul acela când ceva super fain s-a terminat, iar tu trebuie să o iei de la capăt cu alergarea! Și, adâncit printre gânduri fără sens, mi-a dat prin căpșor că ar fi bine să postez (pe Facebook) o fotografie de pe pârtie cu atmosfera de poveste pe care tocmai o lăsasem în urmă. De ce aș face asta? mi-a venit să mă întreb. Și am dat-o în vrăjeli cum ca să se bucure și alții și variațiuni pe aceeași temă, ce nu își au rostul să fie înșirate. Acum, realitatea, oricât de greu mi-ar fi să recunosc, e alta: aș fi postat doar pentru ca să mă hrănesc, mental vorbind, cu „like”-urile oamenilor. Treptat, cu fiecare apreciere sau comentariu, starea mea s-ar fi îmbunătățit, exact ca sub influența unui drog.

Pentru că, de multe ori, într-un astfel de instrument am transformat internetul: un loc unde să ne lăudăm și să ne creștem ego-urile. Altfel, la ce bun să ne umplem conturile cu sute de poze perfecte, citate adunate de prin cărți aproape mereu necitite sau melodii în jurul cărora se gravitează?

Adevărul este unul singur: tânjim după o stare de bine. Și am ajuns, fără să ne dăm seama poate, să ne injectăm viețile cu tot felul de stimulente. Facebook-ul este unul. Dar la fel poate să fie și o ciocolată, o melodie ce te face să uiți sau o ieșire la alergat. Sau bicicleta, prietenul/prietena, muntele, cititul etc. Orice are menirea să îți ofere un boost de energie, pentru puțin, se încadrează în aceeași categorie. Evadezi un timp, doar pentru ca apoi să aluneci și mai jos în groapă.

Și, uite așa, lăsăm fericirea autentică să treacă pe lângă noi. Când avem probleme, în loc să căutăm cauza, ne ocupăm de aparențe. Nu rezolvăm în profunzime, ci tencuim pereții cu soluții care nici nu durează, dar care și costă mai mult, pe termen lung. De asta e important ca acțiunile să fie analizate cât mai des și cât mai sincer: pentru a lua măsuri.

Nu de alta, dar nimeni nu își dorește să se știe dependent, deși poate că e comod și confortabil astfel. Până la urmă, e vorba de a-ți limita libertatea și cui îi place în lanțuri? Așadar, gândește-te, data viitoare când postezi, la motivația care îți dă ghes: este ea una sănătoasă sau urmează să te macine în ascuns? Și nu uita: dacă vrei să scapi de gunoi, nu îl ascunzi sub un covor frumos, ci te chinui să îl arunci afară!

 

 

P.S: Acum, că e posibil ca toată viața să o ducem doar din stimulare în stimulare și din drog în drog, asta e altă poveste. Deocamdată să ne ocupăm de Facebook, dulciuri sau altele de genul, căci ajunge zilei necazul ei.

P.P.S: Există și studii care arată că Social Media chiar acționează asupra creierului în moduri în care nu ne așteptăm, dar cam pe aceeași linie pe care am mers eu mai sus – cu un Google le găsiți rapid, dacă vreți!

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *