[Jurnal de cicloturist 2016] Din nou sus-jos prin muntii Slovaciei(Ziua 8)

Scris de | 5 sept. 2016 | Despre: jurnal de calatorie | 2 comentarii


– Ne oprim? întreabă Evelin. Nu de alta, dar măcar să ne îmbrăcăm, continuă el.

Plouă iarăși. E seară, dar ar mai fi mers pedalat încă vreo oră. Din păcate, vremea are alte planuri. După o zi încărcată de nori amenințători, iată că a venit momentul de care ne era cel mai teamă.

– Bine, dar haide să ne grăbim! Și să vedem dacă dăm de un loc mai ascuns ca să campăm…îi răspund eu, trăgând aprig de frâne.

Tocmai terminăm de coborât unul din multele dealuri de pe parcursul zilei. Așa ne-a fost tot traseul prin Slovacia:  urcare-coborâre, urcare-coborâre. Doar în preajma orașului Kosice, unde am oprit pentru cumpărături și stabilirea traseului, ne-am bucurat de puțin plat. Nu a durat, însă. Iar speranțele noastre cum ca măcar vremea să redevină bună, s-au mai lăsat și ele așteptate.

Dar măcar coborârile sunt faine pe aici. După ce împingi la deal 20-30 minute, parcă nimic nu se simte mai fain decât să zbori cu 50-60 km/h către vale. Și nici peisajul nu e mai prejos, căci străbatem păduri întinse, pline de liniște și aer curat. Pare că am fi în munți, dar altitudinea nu e mare, totuși. Mai bine, căci altfel cățărările ar fi și mai dure!

– Campăm? vine întrebarea cu care fratele meu mă tulbură din efortul pedalatului.

– Unde? răspund eu, ridicând capul și lăsând ploaia torențială să îmi biciuiască fața. În spatele pinilor? continui eu, văzând copacii ce mărginesc șoseaua în vârful dealului.

– Da, exact!! îmi strigă el, ridicându-se din șa și accelerând să inspecteze locul.

Din păcate, nu putem campa oriunde. Deși avem experiență și nici frică nu ne este, încercăm cât mai des să nu atragem privirile. Nu știi niciodată ce fel de oameni te-ar putea vedea sau de ce polițist „zelos” dai…Cu atât mai mult acum, trebuie să avem grijă sporită: satele de rromi de cu o zi înainte s-au continuat, așa că nu e deloc confortabil să petreci noaptea prin preajma lor. Nu de alta, dar din multitudinea de barăci pe lângă care am trecut ne tot priveau chipuri nu chiar prietenoase…

– E în regulă! vine confirmarea, așa că ne luăm imediat să împingem bicicletele, prin iarbă, până la locul cuvenit.

E cam noroi pe marginea lanului de grâu, dar improvizăm cu niște crengi de pin și ierburi mai mari, așa încât să avem un loc uscat și curat. Mâncăm pe fugă în ploaia care s-a mai domolit puțin și ne aruncăm în așternuturi. E incredibil cât de frig poate să fie afară și cât de cald în sacul de dormit! Dar nu avem mult timp să ne gândim la asta, căci trebuie să dormim – măcar să ne odihnim, dacă tot nu facem kilometri.

Evelin adoarme repede, dar eu mai zăbovesc un timp să scriu în jurnal și să citesc puțin. Curând, în melodia stropilor de ploaie pe folia cortului, îl urmez și eu. Visez zile cu soare, drumuri mai plate și sate mai primitoare.

 

Datele zilei: 100 km, Slanec(SK) – Spisska Nova Ves(SK).

Track GPS: https://www.bikemap.net/en/route/3759371-ziua-8-slanec-spisska-nova-ves/.

Sperante printre nori

Sperante printre nori

La drum

La drum

Etern si trecator

Etern si trecator

Privelistea din fata locului de cort

Privelistea din fata locului de cort

Nu știi cum e să călătorești cu bani puțini? Ți-e teamă de necunoscut, deși vrei să descoperi tot ce e frumos în jur? Ai de luptat cu tine și cu ceilalți ca să îți faci curaj? Comandă acum ultima mea carte unde vei descoperi o excursie de 30 de zile cu trenul prin Europa care sigur te va motiva să îți depășești limitele, pe toate planurile! Ai varianta PDF sau tipărită, la alegere! Enjoy!
Mai multe detalii!

2 Comentarii

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *