Mi-ai fost

Scris de | 7 Sep 2015 | Despre: invalmaseala de cuvinte | 2 comentarii


moonlight_by_gunoldbil-d4t74dt

Mi-ai fost, fără să știi, și muză
Oh, Doamne, câte versuri îți scriam!
Acum privesc ‘napoi și mă amuză
Ce minte de copil și cât de prost eram!

Mi-ai fost, fără să știi, cărare,
Când mă pierdeam știam unde s-ajung.
Acum aștept un soare ce n-apare
Căci drumu-i greu de tot și lung!

Mi-ai fost, fără să știi, lumină
Când nu vedeam nimic, vedeam prin tine.
Și amintirea ta încă m-alină,
Căci te tot port în gând cu mine.

Mi-ai fost, fără să știi, o noapte înstelată
La care doar privești și nu respiri
Căci știi c-ai ruina prin vorbe vraja aruncată
Și-ai dispărea și tu cu ea, ca-ntre clipiri.

Mi-ai fost, fără să știi, o ploaie-n miez de vară,
Ce cade ropot pe pământ și pleacă-apoi
Lăsând în urmă-o adiere clară,
Ce-aduce-a liniște și pacea înapoi.

Mi-ai fost, știind, iluzie deșartă,
Un vis ales sortit de la-nceput pierii.
Căci ai venit ca să te duci, lăsându-mi viața spartă
Ce mi-a rămas? Doar amintirea nemuririi!

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

2 Comentarii

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *