Mister etern

Scris de | 8 Mar 2016 | Despre: invalmaseala de cuvinte | Fără comentarii


spring-love-large-msg-130308588678

Mă fură notele-n fundal,
În timp ce noaptea se așterne.
De fapt, le-am început banal,
Misterele ce vreau să spun, eterne.

Simt aerul cum mă cuprinde,
Nu câte-un pic – ci chiar de tot.
Departe câte-o stea se-aprinde
Spunând: „Eu vreau! Și am să pot!”.

Chiar șoaptele se-ntrec pe cale
Dorind nu pas, dar mers vioi.
Eu tot ce vreau, doresc agale,
Ca s-avem timp: și eu, și noi.

Mă uit la ceas: e iar căldură,
S-a scurs vecia câte-un fir.
Observ duios a ta alură,
Ești prea frumoasă! Nu mă mir…

Din contră, nu-nțeleg minunea,
Ce te descopăr ne-ncetat.
Privesc cu-alți ochi și lumea,
Și chiar nimicul e schimbat.

Oftez ușor, dar e de bine…
În suflet mi se-anină-un dor.
Te vreau mereu, te vreau pe tine,
Și de-o fi greu, și de-i ușor!

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *