Semaforul vietii: galben intermitent-treci cu atentie!

Scris de | 10 Aug 2009 | Despre: diverse | Fără comentarii


A inceput sa incolteasca in sufletul meu o dilema, nici mica, nici mare. Poate unii nu o au si nici nu cred ca o sa se confrunte cu ea, poate unora nu le mai da pace. Nu am de unde sa stiu. Ceea ce stiu insa este ca aceasta dilema, aceasta intrebare care se ridica in mintea mea este indreptatita. Ce se intampla oare cu noi, cu lumea noastra? Din zi si pana in noapte alergam, alergam si iar alergam…dar la destinatie nu ajungem niciodata. Oare sa nu avem o destinatie? Eu nu cred. Toti stim pentru ce sau cine muncim, invatam sau ne straduim. Si atunci…? Care e problema? Sa fiu sincer eu nu cred ca stiu. Tocmai de aici si dilema. Avem case, dar nu locuim in ele. Avem masini, dar nu le folosim. Avem familii, dar uitam sa ne bucuram de ele. Avem bani, dar nu avem timp sa ii cheltuim. Interesant, nu? Ma intreb: atunci de ce mai traim? Ca sa putem sa umplem pamantul cu praful care ramane in urma alergarii noastre? Se poate numi asta viata, cand nu ai timp nici macar sa te bucuri de ceea ce realizezi, ce sa mai vorbim de relaxare, de o plimbare, sau de un moment de singuratate? Cati dintre noi nu ar vrea oare sa traiasca acum 200, 300 sau poate 500 de ani? Nu aveai masini, dar calatoreai mai mult. Nu aveai telefon, si totusi, stiai ce iti fac rudele de la mii de kilometri. De calculator sau internet nici nu mai poate fi vorba, dar parca scrisorile ajungeau mai repede…Atunci parca era ziua mai lunga…Sau asa vroiau oamenii sa fie? De ce oare alegem sa scurtam timpul, fericirea, viata? Nu cred ca ne place asa de mult sa alergam, pentru ca m-ai si obosim…De ce nu ne odihnim, chiar nu stiu…

Chiar daca dilema ramane vreau sa lansez o provocare, atat pentru mine, cat si pentru voi: haideti sa lasam timpul sa fie timp, fericirea sa fie fericire, iar viata sa fie viata…Haideti sa nu ne multumim doar cu praful alergarii…Haideti sa ne bucuram de alergare, sa ne uitam si in stanga, si in dreapta si sa observam frumusetea care ne inconjoara…Dar stiti, nu poti sa observi ceva din alergare, asa ca haideti sa incetinim ritmul…Ne impiedica cineva? Poate, daca ii dam voie: noi insine…

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *