Strigat in soapta

Scris de | 30 sept. 2018 | Despre: invalmaseala de cuvinte | Fără comentarii


Mă uit în jur:
E beznă rece,
Iar ochii mi se duc în gol.
Nu trece…

E cerul plin de stele,
Dar inima e doar abis.
Suspin adânc:
Mi-e dor de ele,
De aspirații.
Și de vis…

Voiam să fiu
Nu doar povară,
Ci suflet cald, plin de frumos.
Am eșuat ca într-o gară,
Când spre pustiu
Un tren mai pleacă,
La ceas stingher de înc-o seară.

Și strig! Și strig!
Și strig, o! tare!…
Să sparg ecoul de pereți,
Să simt că-n sufletu-mi ce moare,
Mai caut, totuși
Niște vieți!

M-aud doar eu –
Nu-s șoapte lângă
Să mai mângâie din dureri.
Mă urc pe munte să se frângă,
Singurătăți de prin păreri.

Nu trece!..
‘și face cuib definitiv
Nefericirea unui loc amar.
Afară-i rece,
În suflet e ghețar.
Privesc în jur:
La ce tot bun al vieții dar?

Mai strig odat’
Mai plâng un vis.
Nu tuturor ne este dat…

Nu știi cum e să călătorești cu bani puțini? Ți-e teamă de necunoscut, deși vrei să descoperi tot ce e frumos în jur? Ai de luptat cu tine și cu ceilalți ca să îți faci curaj? Comandă acum ultima mea carte unde vei descoperi o excursie de 30 de zile cu trenul prin Europa care sigur te va motiva să îți depășești limitele, pe toate planurile! Ai varianta PDF sau tipărită, la alegere! Enjoy!
Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *