Troc cu inimi ranite

Scris de | 20 Oct 2016 | Despre: reflectii | Fără comentarii


heartsflying

Ar fi frumos să nu îi ținem pe ceilalți în jur doar pentru ceea ce pot să ne ofere. Ar trebui, adică, să îi iubim pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce au.

Nimeni nu e perfect. Totuși, ne raportăm la alții ca și când noi am fi. Ca și când am ști cel mai bine și am avea dreptate absolută. Nu realizăm, însă, ironia: cu cât ne considerăm mai buni, cu atât suntem mai răi.

Oamenii au nevoie să fie înțeleși. Suntem, cu toții, diferiți. Când vine vorba de suflete, nu se poate să folosești aceeași măsură. Nu poți aduna sentimentele fără să îți dea cu rest. Căci iubirea nu se cântărește, ci se oferă.

Ne-am învățat să îi apreciem pe oameni pe baza a ceea ce au. Sau a ceea ce pot. Și a ceea ce oferă. De asta nu avem prieteni de care nu putem profita. Am transformat societatea, poate fără să vrem, într-un bâlci plin de interese. Facem, clipă de clipă, troc cu inimile. Dar, dacă profitul nu iese, călcăm cu nepăsare chiar și pe ele.

Uităm, însă, că ceilalți nu ne sunt inferiori. Și, așa cum noi avem probleme, nefericiri și frustrări, așa e și viața lor. Nimănui nu îi e ușor, chiar dacă unele drumuri par roz și pline de flori și parfum! Până nu ai mers braț la braț pe aceeași cărare cu altcineva nu ai cum să realizezi cât de dure și ascuțite sunt pietrele sau câți țepi îți sfâșie tălpile…

În viață, e nevoie de înțelegere. Și de sprijin. Nimeni nu se schimbă împins de la spate. Dar nimeni nu rămâne neschimbat în prezența dragostei adevărate.

 

Daca ti-a placut acest text, este foarte posibil sa iti placa si cele doua carti ale mele, de ce nu arunci un ochi? Sunt despre bicicleta, necunoscut, aventura si depasirea zonei de confort. Un fel de jurnal de calatorie, dar unde calatoria este, pana la urma, viata fiecaruia de zi cu zi.
Pentru ultimele noutati nu uita sa te inscrii la newsletter(dreapta, sus)!

Mai multe detalii!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *