Puține momente ale zile sunt faine ca diminețile în care te trezești odihnit, cu entuziasm fierbând pentru ziua ce vine. Prima oprire e la Tinovul Poiana Stampei, un fel de mlaștină acoperită de vegetație abundentă, dar și de copaci ce pictează regal atmosfera, în razele sclipitoare ale soarelui. Poteca de acces, din păcate, e într-o …
Sunt nopți care ai vrea să nu se mai termine, doar, doar să poți dormi direct proporțional cu efortul depus anterior! Ciudat, dar uneori corpul pare că are nevoie de multă odihnă, deși imediat ce ieși din cort această stare de moleșală e uitată complet. Nu e și cazul celei de-a treia noastre dimineți, căci …
Pentru mine a devenit deja tradiție mersul cu bicicleta prin locuri mai mult sau mai puțin cunoscute, în dorința de explorare și descoperire. Dacă acum câțiva ani, astfel de escapade erau foarte rare la nivel de țară și mă simțeam un lup singuratic, astăzi cicloturismul a căpătat o amploare fenomenală – tot mai mulți pasionați …
Se aud bătăi în ritmuri de toamnă, Din inima naturii obosită de timp…S-a mai dus spre neant înc-o vară,Și zboruri de vreme prezente se simt. E parcă mai rece suflarea uitării,Îngheață-n plămâni fluxul de vânt,Pădurea se-mbracă în haina schimbării,Iar păsările uită, frecvent, de-al lor cânt. Pe cer, norii negri se luptă cu seteDe parcă se-abțin …
Am cochetat multă vreme cu o aventură în Apuseni, acești munți diverși și diferiți ai României, dar niciodată nu am reușit să așez toate variabilele. Când avem timp, vremea nu ținea cu noi, iar când era frumos afară, nu puteam pleca de la muncă sau, inevitabil, alegeam alte locuri care ocupau un loc mai de …
Îmi bate inima, cu putere, în sincron cu pașii atent calculați pe care mi-i înșiră corpul pe creastă. Nu simt nimic negativ: nici frică, nici mândrie, nici detașare, nimic. Din contră, parcă am devenit un fluviu de frumos: tac și admir nemurirea. Pentru că de aici, de sus, de pe Ace, doar veșnic te poți …
E interesant genul acesta de abordare, cu cortul lângă mașină și drumeții accesibile, de o zi. Într-adevăr, nu primești acea încărcare de sălbăticie, dar nici rucsacul nu îți apasă greu umerii, zile în șir. Cumva, aceasta poate fi o soluție de compromis suficient de bună, folosită cu înțelepciune. Încă din zori, pornim spre Poiana Ponorului, …
E trist că nimeni nu mai luptă pentru bine, Iar cei ce-o fac sunt aruncați la lei!Ne-am strâns sub legi, cu semn de plecăciune,Și ne mândrim că suntem sus, mult peste ei. Voim dreptate, atunci când ne convine,Alegem ce și cum e bine să păzim.Ne batem tare că e doar ca mine,Uităm ca oameni suntem…și-o …
În Cheile Nerei mi-am descoperit pasiunea pentru cicloturism, acum multă, multă vreme. Era atât de demult că nici nu știam că se numește astfel mersul cu bicicleta plină cu bagaje, dar m-a prins sentimentul de libertate și apropierea de natură. Și iată că, după ani buni, a venit vremea să revin în zonă pentru a …
E gata miez de noapte, oră bună de pierdut gânduri prin pereți. Sunt negri, distanți și încălziți de soarele de vară care bate toată ziua în blocuri, numai buni pentru aruncat frământări, nefericiri și speranțe. Cumva, pereții aceștia noi, nu demult zugrăviți, seamănă cu oamenii: primesc, fără reacție, tot ce le oferi. Indiferenți, te ascultă, …