Articole din ianuarie 28th, 2012


Societatea in care traim imparte oamenii in doua categorii: buni si rai. Dupa ce criterii? Asta depinde. Astazi am avut ocazia sa iau parte la o discutie care a incercat, cumva, sa descifreze (sau, mai bine zis, sa clarifice) care sunt oamenii buni si care rai. Nu cred ca mai e nevoie sa spun ca nu s-a ajuns la nicio concluzie – se intelege de la sine. Atunci cand incerc sa dezbat asemenea subiecte, am impresia ca merg pe un taram minat. E foarte usor sa fii convins ca tu esti singurul care ai dreptate si sa nu tii cont de parerile celorlalti; si, in plus, se poate ajunge la o multime de concluzii nu tocmai de dorit. Eu unul am ajuns la concluzia ca nu exista oameni buni, la fel cum cred ca nu exista oameni rai. Spuneam odata: „Nu exista oameni cu defecte, ci doar oameni cu calitati prost intrebuintate.” Poate ca nu e adevarat, dar mie asa imi place sa cred. Iar acum sa incerc sa ma explic. M-am tot gandit ce ne face pe noi sa consideram o persoana buna sau rea. Raspuns: felul in care se poarta cu noi. De obicei, chiar daca persoana in cauza nu se comporta ca o persoana buna cu altii, daca cu tine se comporta asa cum tu iti doresti, e ok. Deci, perceptia noastra este cea care ne face sa categorisim persoanele. Si atunci se ridica intrebarea: de unde stiu ca perceptia (parerea) mea despre respectiva persoana este cea corecta? Nu stiu. Iar atunci, este foarte posibil ca a mea clasificare sa fie eronata. Un al doilea punct: intr-un mediu o persoana poate fii considerata buna, iar in altul, rea. Un exemplu extrem: teroristii in  mijlocul organizatiilor lor sunt considerati buni, iar toti ceilalti rai. In societatea obisnuita, orice terorist este considerat rau. Iar aceasta situatie se repeta, la scara si implicatie mult mai mici, in fiecare zi, cu fiecare. E adevarat ca relativismul da multe batai de cap, dar mai ales cand vine vorba de acest subiect, acesta ocupa un loc de frunte. Imi place mult un gand: „Nu vedem lumea asa cum este ea, ci asa cum suntem noi.” Este foarte adevarat; iar atunci, omul nu este bun sau rau decat daca il vedem noi astfel. Imi mai vine in minte un gand; in desfasurarea discutiei cineva a ridicat o intrebare:”Un om trebuie sa aiba 50%+1 fapte bune ca sa fie considerat bun?” Mi se pare o intrebare pertinenta si inteligent pusa. In 99% din cazuri asa ii judecam pe cei din jur. Dar este drept? Cu siguranta ca nu. Este foarte probabil ca un om...

Citește mai mult...