Articole din decembrie, 2013


Contraste


Scris de | 27 dec. 2013

Sunt singur. Dar tu ești cu mine… Iar dacă nu, Sunt eu cu tine. Și tot e bine. Te știu departe Și nu îmi place! Te vreau. Aproape, Cu respirația în spate Ființa toată-ți tace. Nu îmi dai pace. Aș vrea să te cunosc, Aș vrea să vii Cu inima deschisă. Să te primesc în zori de zi, Cu inima atinsă. Nu vrei, Ci fugi agale! Nu e decât aproape trei… Te pierzi alunecând la vale, Te-ascunzi de pe cărare, Încet, încet dispari din zare. Nu pot să tac, Și te aștept. Și-aș rupe-un mac Să ți-l ofer, stingher Ca semn de vară, Cum aș fi vrut odinioară. Poate te-ntorci… Deși e rece, Zâmbetul tău ne încălzește. Și ce-i frumos odată trece… La alții. La noi...

Citește mai mult...
Bucuria dăruirii

Bucuria daruirii


Scris de | 24 dec. 2013

Când vine vorba de cadouri, există două feluri de bucurii: bucuria de a primi și bucuria de a oferi. Din cauza egoismului din ce în ce mai prezent, punem pe primul loc bucuria primirii. Petrecem timp gândindu-ne la ce ne dorim, uitând că putem și dărui. Satisfacția primirii e searbădă. E de moment. Cu lucrurile ne obișnuim repede, oricât de mult ni le-am fi dorit. Bucuria venită din a da e superioară. Te încălzește și îți inundă sufletul. Durează mai mult. Te înalță. Să știi că aduci valoare, un zâmbet sau puțină culoare în viața cuiva…asta e fericirea! Dar eul câștigă. Și ajungem să dăm dăruirea pe primire. Așteptăm, cu entuziasm, să primim. Dar de oferit, ce oferim? Nu mai petrecem timp gândindu-ne la ceilalți. Nici în momentele speciale din an. Aruncăm, frugal, vorbe de sezon. Nu investim în cuvinte meșteșugite, nici în cadouri alese, nici în gânduri profunde. Așteptăm atât de mult să ni se ofere, încât uităm că noi trebuie să oferim! Să oferim nu să ni se ofere, ci ca să facem o viață mai bună. Vrem totul de la ceilalți, dar oare realizăm cât îi putem ajuta? E mai ferice să dai. Pentru că doar dăruind îți umpli sufletul! Lucrurile pe care le primești nu or să umple decât spațiu și timp. Ceea ce primești se duce, ceea ce oferi îți rămâne în suflet. De atâta egoism, nu mai știm să dăruim. Și, ca un corolar, nu mai știm nici să primim.  ...

Citește mai mult...
Când iubești

Cand iubesti


Scris de | 20 dec. 2013

Când iubești, iubești pentru totdeauna. Dragostea care nu durează nu a existat niciodată. A fost o părere, o iluzie, o himeră. Sau o minciună frumoasă, bine formulată, pe care ne-am servit-o. Și pe care am oferit-o și altora. Dragostea ține de alegere și nu de întâmplare. E o chestie de efort, de voință. Nu de dat cu banul. Ea nu apare din senin. Nici nu te lovește, fără să mai apuci să te ferești. Să iubești înseamnă să vrei să iubești! Să nu (mai) iubești înseamnă, la fel, să nu (mai) vrei să iubești. Sentimentele care vin și pleacă nu am nicio legătură cu iubirea. Definesc confortul sufletesc, plăcerea de moment sau o fugă de singurătate. A iubi înseamnă a vrea să iubești. Înseamnă să lupți. Înseamnă să alegi. Iubirea e un proces, nu o stare. O călătorie, nu o destinație. Nu poți ca azi să iubești și mâine să uiți. A iubi nu ține de ce se întâmplă. Nici de ce se face sau de ce nu se face. Iubești nu pentru că, nu dacă…Iubești în ciuda… Dragostea adevărată nu vine, nu trece. Ci, dacă vine, rămâne. Dacă ai iubit(-o) o dată, (o) iubești totdeauna! P.S: Dragostea adevărată nu există! Fiecare se descurcă cu ce are! Sau cu ce...

Citește mai mult...

Cum te văd eu


Scris de | 19 dec. 2013

Cuvintele-mi firave și stinghere Și ochii relativi, închiși de străluciri Nu au puterea să pătrundă în unghere, Spun doar ce văd, cu greu, printre clipiri. Mi-e teamă să nu frâng din frumusețe, Să trunchiez, umil, nu prin cuvinte-alese Din adâncimea unor’ din povețe. Și să plusez greșelilor și așa dese. Mă risc! Și, după-un pas, mai vin cu unul. Te văd diversă, gingașă și luptătoare. În ochii-ți de cristal se vede lin verzuiul, O combinație firavă, rară, visătoare. Cu zâmbetul tău cald transformi și frigul, Cu atitudinea-ți aduci oricând valoare. Prin felul tău dai la o parte griul Și în deșert aduci o mare de culoare. Deși nu-n toate pozele te văd pe tine Și spun că unele vedete-ți iau înfățișarea, Rămân, sperând că o să văd mai bine Când s-o scurta, cumva, și...

Citește mai mult...
STOP și START (Ce a fost 30/30)

STOP si START (Ce a fost 30/30)


Scris de | 17 dec. 2013

Pe 18 octombrie începeam o perioadă de 30 de zile de postări zilnice pe blog – 30/30 – cum i-am spus eu. Știam că provocarea va fi mare, ținând cont de timpul necesar și de faptul că fiecare articol trebuia să fie cât mai calitativ posibil. Ideea mi-a venit dintr-un video TED despre care poți citi aici, iar astăzi e ultima zi din cele 30, așa că trag concluziile și învățămintele. Ce am învățat Sunt multe lecțiile pe care le-am învățat în luna aceasta, dar o să mă rezum doar la 3 dintre ele. Le găsești mai jos, într-o ordine aleatorie, toate la fel de importante. Am început să privesc mai mult în jurul meu. De multe ori ne surprindem că trecem prin viață fără să fim atenți la ce se întâmplă în jurul nostru. Ei bine, în perioada asta am început să deschid mai bine ochii și mintea la lumea înconjurătoare. Cineva spunea că „viața e ceea ce se întâmplă în timp ce noi ne facem alte planuri”…de ce să aibă dreptate și în dreptul nostru? Am învățat că nu vreau să se aplice și în viața mea. Așa că am deschis ochii și am scris despre subiecte ca: schimbare, lectură, renunțare, frică și succes, programarea socială, timp, comparație cu ceilalți, comoditate și alte 22 de subiecte despre care poți citi aici. Majoritatea inspirate din viața de zi cu zi și de mici întâmplări cotidiene. Mi-am lăsat imaginația să zboare și i-am scris chiar și lui Moș Crăciun! Am învățat să fiu mai disciplinat. „Entuziasmul e cel care te face să începi, disciplina e cea care te face să continui” spunea cineva. În primele zile eram foarte entuziasmat de noua mea provocare; mă vedeam deja la sfârșitul celor 30 de zile privind în urmă și bucurându-mă că am reușit să sar și peste hopul ăsta. În realitate însă lucrurile au fost mult mai grele, călătoria fiind mai dificilă decât se vedea de la început sau decât se vede acum, de pe linia de finiș. Am avut momente în care simțeam că nu o să reușesc. Nu doar o dată am vrut să renunț…Ce m-a făcut să continui? Încurajările unor prieteni, susținerea unor cititori, ambiția de care dau uneori dovadă. Dar am învățat că atunci când entuziasmul se duce, trebuie să intre disciplina în scenă. Niciodată nu trebuie să dai ceea ce vrei cel mai mult pe ceea ce vrei acum. Tot ce e bun în viață costă. Ca să scriu 30 de articole în 30 de zile consecutive a trebuit să renunț la unele activități. A trebuit să investesc timp și energie. A trebuit să citesc și să mă documentez. A...

Citește mai mult...