Lună: martie 2015

De ce trăim la întâmplare

Se spune că nu putem fi siguri decât de ceea ce trăim, iar aceasta e perfect valabil și despre viața pe care o ducem. Nimic din ceea ce ne-am fi dorit sau am fi putut face nu contează, dacă nu am dus lucrurile la următorul nivel: acțiunea. Și – deși multora nu ne place să credem …

Nu ne rămân…

Prin geamul aburit de vreme, Privesc la drumul către tine. Și-mi vin în cap gânduri extreme, De cum fugit-ai tu spre mine. Dar nu-i adevărat fragmentul, Mă uit în jur la ce-nconjoară: Prin vise îmi aduc afrontul Realității ce-o să doară. Tu stai la tine, eu departe Iar viața asta nu ne-ajunge! Frumos ar fi …

23. Și-o zi…

Anii tot trec, dar de la un timp parcă se înghesuie prea mulți deodată în goana asta a lor către nicăieri. Și, privind la lupta lor să plece primii, nu știu nici măcar cine e de vină: eu, că îmbătrânesc și devin mai puțin agil, sau ei că devin mai sprinteni? Cert e că se …

Să nu plecăm?

Hai să plecăm! Păi cum adică unde? Departe! Să fim doar noi, aparte. Hai să plecăm! Păi cum adică cum? E simplu! Fugim, iar mai apoi plătim cu timpu’… Hai să plecăm! Păi cum adică când? Curând! Ca să n-avem cum să trăim apoi plângând. Hai să plecăm! Păi cum adică cine? Noi! Tu și …

Măști. Străini. Și pierduți.

Mă îndrept ușor spre oglindă și, cu teamă parcă, îndrăznesc să mă privesc în ochi. Mă uit atent, încercând să străpung verdele-căprui al acestora, în speranța unei regăsiri complete a sinelui. Cândva demult m-am pierdut de mine, iar singura cale care mi-a rămas să mă găsesc e să privesc adânc în mine. Și cum aș putea …