Articole din septembrie 25th, 2016


După o zi în care starea de bine a fost la cote maxime, nu putea să urmeze decât o alta exact în aceeași notă. Se pare că nu mereu după bine vine rău, mai depinde și de eforturile pe care le faci, ca persoană, să îndrepți atmosfera pe făgașul dorit. Noaptea a trecut neașteptat de liniștit, doar niște porci mistreți anunțându-și prezența. Nu mă așteptam deloc, pe movilă fiind, să nu ne întrebe nimeni de sănătate, dar se pare că nu am fost suficient de atractivi nici pentru trecători, nici pentru rău-voitori. Nu că am avea ceva de obiectat… Micul-dejun îl luăm pe iarba de pe marginea drumului, prilej să provocăm oprirea a nenumărate mașini să ne întrebe dacă ne pot ajuta cu ceva. Din fericire, probleme nu avem deloc în program, așa că le răspundem negativ, mulțumindu-le din suflet pentru disponibilitate. Începem ziua lejer, pe un drum aproape al nostru, ce șerpuiește liniștit pe coasta unui versant abrupt acoperit cu pădure. Trecem în Germania, unde imediat dăm de „clasica” rigiditate nemțească: opresc să fac două-trei poze, dar un șofer se ia de mine că îi încurc strada. Nu e deloc trafic și nici în curbă nu suntem, dar cu neamțul nu te pui: dacă există o lege, apoi ea trebuie aplicată indiferent de circumstanțe! Munții sunt tot mai înalți, peisajele tot mai frumoase, iar vremea tot mai primitoare. Ajunși la Tegernsee, un lac imens de munte, ne lovim, pentru un timp, de aglomerația zonei turistice. Nu e exagerat de rău ci, din contră, parcă ne mai scoate din starea de amorțeală în care începusem să intrăm. Apa este cristalină tare, iar soarele se tot joacă cu razele în timidele valuri ale lacului. Vântul abia adie. Ni se face un chef strașnic de o baie, așa că sărim aproape complet îmbrăcați de pe malul nu foarte abrupt. Nu e foarte cald, dar nici foarte frig, și corpurile ni se răcoresc pe îndelete. Clătim un tricou-două pe fugă și ne relaxăm cu câteva ture de înotat ușor. Anul acesta călătoria nu o să ne mai poarte deloc pe la mare, așa că trebuie să ne consolăm cum putem. Astăzi, consolarea e tare plăcută! Într-o benzinărie, punem device-urile la încărcat un timp, având grijă să ne umplem și rezervele de energie. Continuăm către Achenpass, dar urcarea este lină și deloc abruptă. În schimb, am rămas iarăși doar noi și drumul… E fascinant tare peisajul, deși nu oferă mare spectacol. Dar liniștea, izolarea și foșnetul pădurii parcă amintesc de altă lume. Nu pot să nu observ multitudinea de trasee turistice marcate, cabanele ce te invită să iei rucsacul în spate să le...

Citește mai mult...