Articole din decembrie, 2018


Nerost

Nerost


Scris de | 27 dec. 2018

Nu are rost umblarea printre zile,Indiferent de-i soare sau sunt nori…Privești la tot ce-n jur încă mai ține,Zâmbești, decent, dorindu-ți să mai zbori. Ești fericit cu cel ce ești în tine,Chiar dacă ceilalți judecă amar –După statut și bani și orice-aline –Chiar dacă știi că timpul e-n zadar. Te-apasă drumul fără nicio țintă,Ca șarpele încolăcit pe pradă.Vrei să oprești speranța să tot mintăDeși aștepți frumosul tot, grămadă. Te naști, trăiești, sfârșești la ușa morțiiIndiferent cu ce ți-ai umplut vremea:Că ai luptat sau plâns, în fața sorțiiRămâi tot tu, doar gol, pe veci aievea. Te zbați în zbuciumul apus în glastră,Al timpului uitat în efemeri…Stingher, privești trecutul prin fereastrăTe temi să-ncerci să fii cum încă speri. Deși te roade-adânc în căutare,O lași să uite că și tu exiști;O păcălești că ce-i asemănare,Între voi doi, e vorbă din povești. Arunci iluzia-mpletită-n bine,Că mâine vei fi cel ce azi n-ai fostȘi vrei să faci tot binele din tine,Dar, nicăieri, nu vezi vreun fel de rost. Și înșiri clipele pe lanț de ducă,Scrutând un orizont ca noaptea negruAștepți ca viitorul să-ți aducă, Nemărginit noian de vis integru. Și înțelegi atunci, sub apăsareaVieții grea, cu gust de mult anostCă doar iubind găsești chemareaNerostului prea plin tânjind de...

Citește mai mult...
Cadoul meu de Crăciun

Cadoul meu de Craciun


Scris de | 24 dec. 2018

Ne aflăm în perioada aceea a anului când familia și relațiile contează mai mult decât în alte zile, iar cadourile sunt ridicate la rang de cinste. Sărbătorim Crăciunul – nașterea lui Isus la origine – și avem posibilitatea să petrecem mai mult timp de calitate cu cei dragi, dar și cu noi înșine.  Ca și tine, mă bucur de o săptămână cu familia, în aerul curat de la țară. Dar, pentru că vreau să rămânem aproape, m-am gândit să îți ofer o mică atenție care, sper eu, te va entuziasma.  Pentru mine, iarna e perioada în care îmi stabilesc nebuniile pentru anul ce vine. Din cauza vremii capricioase și a frigului, petrec mult timp planificând excursii și visând la aventuri uimitoare. Astăzi, m-am decis să te infestez cu virusul meu: ai posibilitatea să descarci un scurt ghid de cicloturism, gratuit, în doar câteva secunde.  Ce informații vei găsi în cadoul de la mine? Ce implică o călătorie pe bicicletă, la nivel practicCe să ai în vedere înainte de a pleca la drumCe cheltuieli să pui pe hârtie, în stabilirea bugetuluiCum să îți alegi destinațiaLa ce posibile probleme să ai grijăCum să te pregătești fizicȘi multe altele.  Dacă ești tentat să spui „pas” pentru că este despre bicicletă, iar tu nu mergi cu bicicleta, te grăbești – principiile și informațiile oferite prind bine în orice tip de excursie, nu doar cele pe două roți. Nu mă crezi? Descarcă și o să te convingi singur! VREAU GHIDUL! În altă ordine de idei, mai vin cu un cadou: pentru că acest ghid face parte din ultima mea carte (Ținutul dintre Mări), până mâine seară îți poți comanda propriul exemplar la doar 20 de lei (în loc de 25 de lei). Ce vei găsi în carte? 200 de pagini de impresii și povestiri din țări mai puțin umblate – Georgia, Armenia și AzerbaidjanPovestea ascensiunii pe Elbrus (5642 m), cel mai înalt vârf din EuropaGhidul de plecat la drum pe care deja îl ai12 pagini cu fotografii color din excursieInformații despre cărțile mele anterioare Pentru comenzi și mai multe informații: www.bogdanmatei.ro/caucaz. Enjoy! Să ai timp frumos oriunde te-ai...

Citește mai mult...
În criză

In criza


Scris de | 23 dec. 2018

Intrăm în criză de CrăciunCă n-avem bani să cheltuim, Pe hrană multă și pe vin – Uităm cum e să viețuim. Ne zbatem ca să fim mai buni,Dăm bani pe cârpe de cadou,Visăm la libere, de luni,O s-avem timp de Anul Nou. Intrăm în criză și de Paște,Cu miel și cozonac pe masă. Luptăm să facem ceasul șapteDoar să avem lumină-n casă. Distrugem, însă, încărcareaDin tot ce-nseamnă sărbătoare:Se scurge, peste suflet, boareaNu-oricine seamănă și are. Intrăm în criză zi de ziMuncind, pe brânci, pentru nimic.Nu doar să umbli e a fi,Alergi, nebun, tot către dric. E viața doar un fel de jocPe care-l joci sau îl ratezi – Gonești sau stai blocat în loc,Iubind, ajunge să...

Citește mai mult...

Peisaj selenar, pe Pământ -Trebuie să mă întorc! le strig eu, din spate, celorlalți.  Sunt ultimul în coardă pe versantul abrupt al Elbrusului, într-o dimineață de gheață. Temperatura nu depășește -10 grade, dar lipsa odihnei din nopțile precedente mă face să o resimt cu totul altfel.  -Nu reușesc să mă încălzesc, iar picioarele îmi sunt cel mai afectate, abia îmi mai simt degetele! adaug. Ziua vârfului, 5 dimineața Andrei – ghidul – m-ar mânca din priviri. Cerul e senin, vântul inexistent, zăpada încă e accesibilă – o zi perfectă pentru vârf, distrusă de inconveniente tehnice.  -Ne întoarcem toți! decretează.  Nu reușesc să îl înduplec să cobor pe cont propriu, deși riscul e aproape de zero. Vizibilitatea e bună, iar corpul are energie pentru efort. Dar nu, oprește toată echipa și gata – au și banii prețul lor.  Coborând, am timp să reevaluez ultima săptămână, încă de la decolarea din România, trăgând învățăturile…la cald, să zicem.  M-am bucurat enorm când am aflat că am ocazia să mă reîntorc în Caucaz, la nici trei luni de la excursia cu bicicleta prin regiune. Totuși, din cauza bugetului limitat, am ales să abordez aventura în stilul caracteristic: fără pretenții, cu tras de mine și cu deschidere către orice conjunctură.  Norocoși, am prins vreme superbă, cu călduri care m-au făcut să urc până la 3800 m, doar în tricou și pantaloni scurți, deși e Octombrie. Totuși, altitudinea mi-a dat metabolismul peste cap, împiedicându-mă să mă odihnesc pe măsura efortului. În câteva nopți, am citit trei cărți, măcar cultivare să fie, chiar la capătul pământului! Aclimatizare – 4200 Aclimatizarea a mers bine, iar muntele nu cere altceva decât rezistență. Fizică, dar mai ales psihică, să fii gata să urci ore în șir printr-o mare de alb, către un vârf care, deși e aproape, îți e total inaccesibil.  Eșecul mă roade, deși, pe de altă parte, sunt împăcat cu el. Am descoperit, grație aventurii acesteia, cu ce îmi rezonează sufletul, când merg pe munte: cu păduri întinse, cu lacuri, cu seri la cort, cu foc de tabără etc. Elbrusul, este, însă, un colos care nu îți oferă – exceptând satisfacția de a fi atins vârful – nimic din toate acestea. Cât vezi cu ochii, gheață și stâncă, atât.  Mai de aproape – 3800 m -Cum a fost? ne întreabă oamenii din tabără, când sosim.  -Se putea mai bine! concluzionez eu, iar apoi detaliez situația.  De aici, totul devine o cursă către casă, în care puține lucruri mai contează. Suntem, cu toții, rupți, dar și apăsați de acest deznodământ mai puțin luat în calcul. Personal, aleg să separ ce merită și să mă bucur de ce a fost...

Citește mai mult...
Plouă chemarea

Ploua chemarea


Scris de | 16 dec. 2018

Doamne, cum picură apa pe stradă, În timp ce în minte se-adună grămadă Puhoi de cuvinte ce-și doresc așteptarea Și mări de emoții ce-și strigă chemarea. Și nu știu spre ce sau spre cine mă vrea, Dar vine deodată, cu forța mă ia; Mă poartă pe drumuri în viață, poteci nebătute, Mă duce spre zări nevăzute, nevrute. Și n-am cum să stau sau s-apuc altă cale, Căci glasul din mine tot strigă a jale: „De-ți dorești să trăiești așa cum tu vrei Uită de tot și nimic și de tine și ei!” Iar eu, ascultând și-ncercând a deprinde uitarea, M-avânt către cer, așteptând s-ating zarea… Dar vai! în noroi îmi văd aruncată dorința, La urmă rămân eu cu mine și da: stăruința! Sursă foto:...

Citește mai mult...