Cel mai frumos drum al Bosniei

Scris de | 23 sept. 2019 | Despre: jurnal de calatorie | Fără comentarii


Lângă Sinanovici, pe cel mai frumos drum al Bosniei.

Îmi place cum sună ploaia pe supratenta întină, ritmul stropilor mă face să visez departe. Nu undeva anume – doar sunt deja departe de casă – cât într-un timp neumblat. Cumva, parcă prind aripi, iar gândurile și emoțiile se înlănțuie într-un dans lin ce se stinge într-o ultimă repriză de somn.

Din cort ieșim târziu, când soarele parcă începe să se strecoare printre crengile grele ale brazilor. La braț cu el, ne strângem lucrurile, mâncăm, ne îmbrăcăm ca pentru o dimineață răcoroasă și ne avântăm către Sarajevo, cea mai lăudată capitală a Balcanilor.

Sarajevo, la marginea Stari Grad-ului.

Orașul e inedit, cel puțin la prima vedere. Dosit între munți dar, în același timp, aruncat pe versanți, pare o combinație ciudată de vechi și nou. Martor al unor lupte crâncene între grupurile etnice ale țării, Sarajevo este, deopotrivă, rupt între culturi și civilizații. Deși cartierele noi nu sunt neapărat diferite de alte orașe, partea veche (Stari Grad în limba locală) surprinde mix-ul locului.

Străzile sunt înguste și pline de turiști răspândiți fie la plimbare, fie la terase. Peste tot, se servesc mâncăruri locale, dar care au o bogată moștenire turcă. Chiar și orașul vechi este, de fapt, un uriaș bazar, unde comercianții amestecă tot felul de nimicuri colorate, să fure ochii. Ce e frapant însă e densitatea religiilor: musulmani, creștini și evrei își dispută, practic, aceleași zone. De aici, în trecut, și războiul ale cărui urme încă se mai văd pe blocuri sau prin cimitire…

Piața centrală din vechiul Sarajevo.

Ploaia se întoarce curând, așa că o apucăm și noi la deal, pe o scurtătură nu știu unde găsită. Măcar prindem o frântură din oraș de sus, deși unghiul nu e cel mai potrivit, iar fotografiile și filmările nu-s prea reușite. Mâncăm într-o benzinărie, dar furtuna ne ocolește. Așa că ne avântăm pe drumul secundar de pe hartă spre…Mostar. Nu că ar fi drumul corect, conform unor cicloturiste din Germania pe care le întâlnim la intersecție, dar nu avem nimic de pierdut, nu?

La vale spre…Paradis! E incredibil când descoperi astfel de locuri!

Urcăm susținut, prin pădure, către o stațiune turistică importantă, situată la peste 1200 m. Norii negri apasă serios pe umerii noștri și așa obosiți, dar au milă și nu ne cern aproape deloc. Deși de apă avem nevoie, cel puțin până găsim, nesperat, un izvor de care aveam mare trebuință! De aici, continuăm mai cu zâmbetul pe buze, mai ales că ajungem în vârf, iar peisajul care ni se deschide de lasă cu gurile căscate: versanți stâncoși, drum șerpuind în soarele după-amiezii și pajiști întinse se aliniază special pentru noi. Bineînțeles, ne avântăm la vale, fără limite – cine ne-ar mai opri într-un astfel de paradis?!? Noaptea…

Locul de cort, cu priveliște spre vârful pe sub care vom trece mâine.

Campăm în zona unui sat pitoresc așezat pe un platou între munți, cu un fir de apă numai bun de spălat și priveliște de zile mari. Zăbovim cu ochii la stele…, iar cât se face supa, stabilim concluziile: cu siguranță, deși nu știam în ce ne băgăm, am descoperit, probabil, cel mai frumos drum al Bosniei!

Ziua 6: Pale – Sinanovici, 67 km –
https://www.strava.com/activities/2586208071 și
https://www.strava.com/activities/2592300359 .

DRUMURI DIVERGENTE, EP. 3: Cel mai frumos drum al Bosniei

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.