Te rog, nu mă visa,
Deși e seară și-i frumos –
Și-n suflet a intra nu mă lăsa.
Vreau să stau jos;
Nu-n inimă, ci la picioare,
Ca să privim, în doi, spre depărtare.
Nu mă visa,
Decât de mă visezi pe bune,
Cu șoapte, gânduri și cu nume.
Nu mă visa,
Decât așa cum te visez pe tine:
Mereu zâmbind a așteptare,
Dorindu-ți viață doar culoare.
Dar, de n-asculți și mă visezi,
Să-mi spui, să stabilim urmarea
Și-n suflet visul tău mi-așezi,
Ca să-mpărțim, la doi, visarea.
