diverse

Când nimic nu se întâmplă

Există perioade și perioade, în viață. Uneori, ești aglomerat de nu îți vezi capul. Te zbați, de dimineața până seara, să ieși la liman. Fiecare pas necesită efort și curaj, înaintarea fiind greoaie, dar necesară. Alteori, nimic nu se schimbă. Zi după zi, evenimentele se leagă banal, fără interes. Ai timp liber din plin, dar …

Nu mai astept

În haosul complex, continuu bâzâind al societății contemporane, mă învățasem să aștept. Nemulțumit de joc, îmi înecam frustrarea în a sta, bosumflat, pe margine. Știam că pot câștiga în ring,..dar nu azi. Mâine, mâine voi lupta. Au trecut, astfel, ani. Ani dureroși, cât o veșnicie, în care nu am mișcat nimic. Am alergat, brownian, atât …

Victoriile ca înfrângeri

Există două feluri de frici: frica de a eșua și frica de a reuși. Ambele, deși nu pare, sunt la fel de dăunătoare: netratate, te paralizează în lipsă de acțiune, blocându-ți potențialul. Constat, cu tristețe, că omul post-modern a ajuns un fel de zeamă a predecesorului său: dacă bunicii știau să se lupte pe front, …

Oameni și oameni

Probabil asta este înțelepciunea supremă: să ajungi să îi iubești pe cei din viața ta ca și când ar rămâne acolo o veșnicie, deși știi că vor pleca chiar mâine. Pe unii nu-i alegi, trebuie să îi iubești așa cum îi găsești. Până la urmă, nu doar ei îți strică viața ci și tu le-o …

Un 2018 al mișcării

Ca în fiecare an, provocările și listele cu ținte se adună stivă, doar-doar de data aceasta va fi mai bine. Pentru mine, însă, din cauză că prea rar m-am putut ține de rezoluțiile din Ianuarie, abordarea s-a materializat într-o încercare puțin diferită: aceea de a lăsa viitorul să mă surprindă. Pus față în față cu …

Cadoul meu de Crăciun

Ne aflăm în perioada aceea a anului când familia și relațiile contează mai mult decât în alte zile, iar cadourile sunt ridicate la rang de cinste. Sărbătorim Crăciunul – nașterea lui Isus la origine – și avem posibilitatea să petrecem mai mult timp de calitate cu cei dragi, dar și cu noi înșine.  Ca și …

Seen

Deschizi fereastra de chat și, după ce îți măiestrești cuvintele, apeși SEND. Cu smile-uri și glume, dar și informații serioase, căci te respecți. Și aștepți. Întâi să vadă mesajul, iar apoi, cum e și normal, să primești un răspuns. Dar orele trec, iar tăcerea rămâne. Te iei cu treburi – nu o arzi toată ziua …

Lupte

Am obosit să mă tot lupt. De fapt, mai pot, dar m-am săturat. Unde privesc, văd doar războaie și durere. Unde e fericirea? Prea departe – prea a altora – ca să poată fi atinsă.  De la naștere încă, începe sfârșitul. Plângi atunci, doar ca să descoperi apoi de ce. Fără armele potrivite, ești aruncat …

Cândva, cu toții eram aur

M-au fascinat, de când mă știu, oamenii puternici. Nu, nu cei care, fals, oferă o imagine dură, ci aceia simpli și liniștiți, care uită să dea cu pumnul în masă, chiar când au motive. De unde își iau tăria? Cum reușesc să fie, tot timpul, atât de stăpâni pe situație? Ce îi motivează să lupte …

Riscurile nevăzute ale călătoritului

Nu sunt multe lucruri pe lume care să merite mai tare ca a călători. Să explorezi, să descoperi locuri necunoscute ție și să întâlnești oameni aduc sufletului împliniri aparte. Cu o planetă atât de diversă, ce oferă atâtea încântări pentru ochi, ar fi și păcat să ne transformăm în copaci! Grație dezvoltării, orașe încărcate de …