Iubirea se scrie fără virgule

Am scris cuvintele în grabă,
Ca nu cumva să risc să uit;
Le-am mâzgălit pe tabla neagră,
A sufletului așternut.

M-am încurcat în sentimente,
Nu sunt expert în a iubi!
Rămân cu gândul în valențe,
De ce a fost, sau de ce-ar fi.

Am aruncat la coș cu ele,
Cu virgulele ce ne-opresc
Din a fi liberi pân’ la stele,
Prefer să-ncerc, chiar de greșesc.

E șmecheră iubirea tare,
Fentează reguli și poteci
Te urcă-n vârf, te-aruncă-n vale
De nu știi dacă vii sau pleci.

Nu se mănâncă din tipare,
Ci bădăran, cu mâna-n blid
Nu-i dragoste ca-n așteptare
Chiar dacă te zdrobești de zid.

Mă-opresc aici din amețeală,
Am zis destule fără glas!
Adaug doar o îndrăzneală,
De inimi pure de popas.

Căci tot în jur e doar iubire,
De o privești cu ochi senini
Nu e alt drum spre viețuire,
Decât cu bine să fim plini.

Te rog, deci, noapte de speranță,
Să nu alergi spre răsărit
Există-un sens în temperanță,
Chiar dacă-ți pare rătăcit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.