N-am sa-nteleg

Scris de | 20 ian. 2012 | Despre: invalmaseala de cuvinte | Fără comentarii


N-am să-nțeleg de ce m-apuc să scriu așa ceva,

Când știu că-oricum răspunsuri eu nu voi avea.

(Și, totuși, scriu…)

 

N-am să-nțeleg de ce atâta lipsă de încredere în sine,

De ce atâta zbucium, luptă, pentru un sărac “mai bine”;

De unde atâta frică de tot ce este nou, de ce n-ai mai făcut,

Uitând de câte greutăți prin viață ai trecut.

 

N-am să-nțeleg de ce atâta lipsă de iubire

De ce vor toți să faci ca ei, dar nu ca tine.

N-am să-nțeleg de ce mai sunt și egoiști pe lume

Și mai și spun că nu-s așa, sunt altruiști, pe bune.

 

N-am să-nțeleg de ce atâta ură și răceală,

De parcă am fi, din nou, în Era Glaciară.

De ce așa o răsturnare de valori,

De ce fac toți, din vechile comori, gunoi.

 

N-am să-nțeleg de ce atâta muncă și război

De parcă-am vrea sa arătăm tot ce avem mai rău în noi.

De ce atât de mulți abandonează visuri,

Uitând de toate-acele “Paradisuri”.

 

Și-ntr-un final, oricât de mult aș vrea și aș lupta,

N-am să-nțeleg de ce nu înțeleg așa ceva.

(Dar tot încerc…)

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.