Nu mă iubi

Nu mă iubi când, zeu, în soare
Pot să mă lupt cu tot ce-i greu,
Când nimeni nu-mi stă în picioare,
Când pot să fiu puternic, eu!

Nu mă iubi când râd pe cale
În hohot de-arogant tumult,
Când am curaj să fug spre vale,
Sau urc al muntelui vârf crunt!

Nu mă iubi când fericirea
Îmi bate, darnică, la uși
Și, când pe buze, bogăția
Oferă prieteni mulți, sus-puși!

Nu mă iubi, deci, doar când merit,
Atunci iubesc chiar și cei răi!
Iubește-mă când, eu, nemernic,
Devin ce tu n-ai cum sa vrei!

Și, cine știe, poate după
Mă voi topi de prin noroi…
Vei ști atunci c-a fost o luptă
Cu un câștig frumos: noi doi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.