Singuratatea

Scris de | 16 ian. 2019 | Despre: invalmaseala de cuvinte | Fără comentarii


Prea multa liniște din juru-mi,
Mă strânge-n menghină de timp –
Admir cum gingaș tu îmi murmuri,
Că uit să fiu și să mai simt.

Nu văd prin bezna ce-nconjoară,
A sufletului albe taine –
Inspir adânc – a câta oară? –
Tot căutând a tale haine.

Nu ești reală, nu exiști,
Dar ești în tot ce sunt și-am fost.
Refuz să-ți umplu ochii triști,
Mai sper, să aflu, totuși, rost!

Încerc, în zile și-nserare,
Să te descopăr cum nu ești.
Mă mângăie-a naturii boare,
Purtând parfum de aspre vești.

Nu e nimic în depărtare,
Iar viitorul e doar vis –
M-aplec, cu-o ultimă suflare,
M-așez pe margine de-abis.

Și iau singurătatea-n brațe,
Să ne iubim ca doi nebuni.
Las adâncimea să ne-nalțe,
Zburând, senini, spre alte lumi.

După multă muncă și implicare, noua mea carte este gata! Povestea unei excursii de patru săptămâni pe bicicletă prin Georgia, Armenia și Azerbaidjan te așteaptă să te poarte prin culturi, zone și experiențe nebănuite! 3000 de kilometri de necunoscut este acum pregătit să devină palpabil și inspirator. Pentru orice comandă efectuată înainte de lansarea oficială, beneficiezi de 25% reducere și autograf! Enjoy!
Vreau cartea cu autograf!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.