Un 2018 al miscarii

Scris de | 7 ian. 2019 | Despre: diverse | Fără comentarii


Ca în fiecare an, provocările și listele cu ținte se adună stivă, doar-doar de data aceasta va fi mai bine. Pentru mine, însă, din cauză că prea rar m-am putut ține de rezoluțiile din Ianuarie, abordarea s-a materializat într-o încercare puțin diferită: aceea de a lăsa viitorul să mă surprindă.

Pus față în față cu ispita, totuși, am călcat strâmb, alegându-mi o singură provocare pentru anul ce abia s-a încheiat: 100 de zile în care să ies din casă, la diverse activități – am denumit-o, generic, #100activedays.

Scopul nu a fost acela de mă lăuda, ci de a-mi contoriza progresul și de a mă mobiliza să mă bucur de activitățile care îmi plac, cât mai des. Fără să știu dacă numărul e mare sau mic, m-am aruncat înainte, către un final abia întrezărit.

Activitățile au variat, acoperind o arie largă de domenii: bicicletă, alergare, drumeție montană, mers pe jos (am socotit doar zilele cu peste 15 km) și ski de tură, dar au existat și zile cu antrenamente cardio în casă pe care am ales să nu le contorizez. Dincolo de toate, mă interesa să schimb decorul și să inspir aer oxigenat, nu doar să îmi chinui mușchii pentru o vreme.

Finalul m-a prins frumos, cu 144 de zile active. Conform Strava, însă, ajung la 156, excursia din Caucaz nefiind înregistrată (am făcut eu calculele). Cea mai activă lună a fost Iunie, cu aproximativ 200 de ore, iar ciclismul a condus topul activităților. Am însumat aproximativ 135.000 de metri urcați (echivalentul a 15 Everest-uri) și peste 600 de ore. Ca distanță, am ajuns din România până în Africa de Sud, adică am parcurs în jur de 8500 de kilometri – depărtarea devine mică, dacă o împarți în suficient de multe antrenamente.

Cum ideea încercării a #100activedays a venit nu ca o provocare, ci ca o contorizare, așa și articolul de față vine nu ca o laudă, ci ca o retrospectivă. Punând concluziile pe hârtie, se pot vedea tiparele care aduc rezultate. În plus, exemplul poate motiva pe oricine să facă schimbări în maniera în care abordează viața – câteva minute de activitate pe săptămână sunt nu doar de dorit, ci chiar necesare.

Pentru 2019, recunosc, nu mai am o astfel de abordare, deși am un prieten care încearcă 300 de zile de activitate. Pentru mine, vreau ca acesta să fie mai mult un an de introspecție, de explorare în mine și în afara mea și de călătorii cât mai îndrăznețe. Simt că sunt în fața unor schimbări majore, așa că îmi permit să abordez lunile ce vin cu ochelari puțin diferiți. Până la mai multe vești, vă las cu dorința de a vă merge numai bine!

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.